În ultimul timp diverse persoane, atât din mass-media, cât și oameni politici, spun că referendumul pentru familie este total inutil. Că instituția căsătoriei este în prezent clar reglementată, neexistând niciun pericol pentru ca această ordine să fie modificată, iar sumele cheltuite pentru această inițiativă sunt de fapt bani aruncați.
Redau mai jos textele din Codul civil, precum și din Constituție aflate în discuție:
Art. 259 alin. (1) din Cod civil: Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
Art. 48 alin. (1) din Constituție: Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
Supun atenției dumneavoastră, în cele ce urmează, câteva motive care dovedesc utilitatea și oportunitatea acestui referendum.
Recent Curtea Constituțională a României a publicat Decizia nr. 539/17.09.2018[1] prin care constată că Legea de revizuire a Constituţiei României respectă dispozițiile constituționale referitoare la revizuire. În opinia separată la această hotărâre, judecătorul Daniel Morar precizează între altele că: “opțiunea legiuitorului constituant din 1991 pentru sintagma „între soți” (nelimitată la uniunea dintre un bărbat și o femeie) demonstrează viziunea sa democratică și progresistă, care a impus o soluție suplă, adaptabilă modificărilor care pot surveni în societate” și ”atât din punct de vedere terminologic, cât și din punctul de vedere al evoluției instituției căsătoriei în plan juridic, este evident că noțiunea de ”soți” nu este identică cu cea de bărbat și femeie”. Conex cu această opinie este cazul Coman și Hamilton prin care persoanele în cauză au încercat fără succes recunoașterea în România a căsătoriei între persoane de același sex contractată în Belgia. Astfel reclamanții au invocat neconstituționalitatea[2] dispozițiilor din Codul civil care interzic recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex contractate în afara României.
În consecință, în formularea actuală a textului constituțional, noțiunea de ”soți” este interpretabilă în funcție de vederile “progresiste” ale judecătorilor CCR. În acest fel viitoare excepții de neconstituționalitate au șanse să fie tranșate diferit față de cazul Coman și Hamilton.
Pe de alta parte, dacă “suveranitatea aparține poporului care o exercită prin organele reprezentative … precum și prin referendum”, un om politic serios nu poate ignora sau declara ca inutilă o inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției care a strâns mai bine de 3 milioane de semnături, fapt nemaiîntâlnit în istoria post-decembristă. Ba mai mult, prin prisma celor menționate anterior, prin această inițiativă legislativă, electoratul își dovedește maturitatea și spiritul prevăzător.
Nu în ultimul rând, inițiativa de a supune referendumului popular definiția căsătoriei nu este nicidecum singulară la nivel european[3]. Dimpotrivă, astfel de inițiative s-au derulat de-a lungul și de-a latul continentului european, 13 state permițând căsătoria între persoane de același sex, pe când alte 11 au restrâns prin Constituție căsătoria la persoane de sex diferit, astfel că mai degrabă am putea spune că suntem în trend.
Preluat de la Alianţa Familiilor din România