Articole

Marcu 2:3-12

O poveste tristă, cu un final fericit.
Mereu mi-au plăcut poveștile tragice, ce au un final fericit. În majoritatea filmelor produse la Hollywood, și nu numai, poveștile sunt asemănătoare. Spre exemplu: o grupare teroristă ce vrea să distrugă lumea, fiica unui fost agent din trupele speciale este rapită, monștri ce vor să distrugă rasa umană și multe alte povești de genul acesta, ce au un final fericit și în care cei de partea binelui, băieții buni, reușesc până la urmă să învingă răul. Subiectele de felul acesta îi delectează de câteva decenii bune pe cinefili.
Întotdeauna a fost interesant să vedem medaliile și cupele unui campion și, într-un anume fel, îi invidiem și am vrea ca și noi să avem o poveste de succes.

Până la urmă, cine nu și-ar dori să fie numit ca împăratul lui Israel, David, “om după inima lui Dumnezeu”? Dar pentru a fi după acea inimă, David a trecut printr-un anumit proces, prin care Dumnezeu a format inima lui ca să fie după placul Său, al Domnului. Ori ca Daniel, omul despre care Sfintele Scripturi nu consemnează nimic greșit despre el, niciun păcat cât de mic. Despre David sunt câteva, la fel și despre Moise, dar revenind la Daniel: am vrea să avem acele experiențe cu Dumnezeu, însă câți am dori să vedem cum este în fundul unei gropi pline cu lei înfometați? Ne dorim succesul, dar fără să avem pregătirea necesară pentru el, fără acei ani ai durerii, ani în care aștepți ca rezultatele să apară și nu se vede nimic la orizont, ani de singurătate, de boală, ani plini de confruntări interioare.

Mă gândesc la slăbănogul acesta din Marcu 2… Oare atunci când acești patru prieteni ai lui veneau și stăteau de vorbă cu el, îi aduceau mâncare, probabil îi dădeau și haine din hainele lor, îl spălau și îl îngrijeau zilnic. Poate că veneau pe rând la el, unul în fiecare zi. Însă, după ce ei plecau, cât de des se gândea slăbănogul că și-ar dori și el ca viața lui să fie la fel ca a lor? Să meargă pe propriile picioare, sa aibă o familie pentru care să muncească, să poată și el, măcar o dată, îngenunchea în Templul de la Ierusalim?

Probabil că a ajuns chiar să își urască viața. Biblia spune că el nu mai avea credință, ci cei patru au avut credință pentru el. Cu timpul, el a renunțat să mai nădăjduiască în vindecare, la fel ca Iov și probabil că își blestema zilele, văzând că nu este altceva decât o povară pentru ceilalți și că viața sa este limitată de un pat, o targă ce trebuia purtată de alții… Ideea este că fiecare avem propriul pat al neputinței.

Poate că acest pat este un temperament agresiv, lipsa de dragoste, o boală fizică, o boală spirituală sau orice alt lucru cu care te confrunți și, adeseori, te face să te rușinezi de viața pe care o trăiești, ori chiar să dorești să te dai bătut.
Pentru ca povestea acestui om să fie schimbată, a avut nevoie de câteva lucruri în viața lui. În primul rând, a avut prieteni credincioși. Este foarte important să realizezi că nimeni nu poate de unul singur, pe cont propriu. Hristos este păstor peste o turmă de oi, nu peste oi individuale. El, când vede că o oaie se rătăcește, o pune pe umeri și o aduce înapoi în turma Sa.

Bine este să ai în jurul tău oameni în care te poți încrede pentru ca, în momentele grele, de neputință din viața ta, să te ducă la Hristos, indiferent de dificultatea acestui lucru.
Casa unde era Hristos era plină, însă ei nu au renunțat. Au fost credincioși, au fost hotărâți. Roagă-te să ai în jurul tău oameni de acest fel și mai roagă-te ca, la rândul tau, și tu să fii astfel pentru cei de lângă tine.

În al doilea rând, acest om a avut un Hristos ce poate să ierte orice păcat. Isus, când l-a văzut, nu l-a vindecat imediat. Dacă ar fi făcut vindecarea prima dată, iar apoi ar fi spus că îi iartă și păcatele, nimeni nu ar fi crezut. De ce? Pentru că, de exemplu, și Moise a făcut semne și minuni, însă de iertat păcatele, numai Isus Hristos poate să ierte…

Și tu ai nevoie ca mai întai Isus să aducă în viața ta iertare de păcate. Nu ar folosi prea mult la ceva ca Dumnezeu să te ajute mâine să iei examenul, dar păcatul să rămână în viața ta. Sigur, te-ai putea simți bine cu acel 10 la examen, însă asta nu rezolvă problema necurăției din viața ta. Hristos este interesat, înainte de toate, să te pună într-o stare de neprihănire, ca mai apoi Duhul Sfânt să lucreze în și pentru tine.

Vino într-o rugăciune de zdrobire înaintea Lui, într-o rugăciune de pocăință și stăruie înaintea Lui pentru patul neputinței din viața ta sau din viața cuiva cunoscut ție.
○ Psalmul 20:4 – ”Să-ți dea ce-ți dorește inima și să-ți împlinească toate planurile tale!”

Raul Sala

Show More
Banner Pozitie 4 (liber)

David Nedelcovici

Nothing about me, it's all about Christ.

Related Articles

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Close
Back to top button