Toate la timpul Său

0
115

foto:boabedecafea.roNu de puține ori mi se întâmplă să mă grăbesc și să nu am liniște până ce nu cunosc toate detaliile legate de evoluția unui anumit lucru încă nerezolvat. Și îmi doresc să știu mai mult decât pot cunoaște la timpul prezent. Să am acea certitudine că există o rezolvare în timp util. Dar nu întotdeauna primesc un răspuns la timpul așteptat de mine, iar lucrurile o iau chiar în direcții ce mi se par mai degrabă greșite.

Ce se întâmplă atunci când vrei un lucru, acționezi, te rogi, aștepți și nu apare nimic la orizontul așteptării tale? Ce greu este să aștepți atunci când îți dorești cu ardoare împlinirea unui lucru. „Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.” (Psalmul 5.3)

Credem că timpul ales de noi pentru a se întâmpla un anumit lucru este același cu timpul pe care Dumnezeu îl hotărăște. Și nu se întâmplă așa. Și nu înțelegem pe moment. Și este frustrant cum pare că ai pierdut o ocazie, o ușă ce părea deschisă sau o oportunitate la care ai visat. Într-adevăr, până aici tu ți-ai făcut un plan, ți-ai gândit viața după anumite tipare bune. Ai încercat de mai multe ori până ce ți-ai dat seama că nu este destul și că nu poți controla împrejurările, ci doar propriile acțiuni. Nu insista în îndeplinirea unui anumit plan, câtă vreme vezi doar obstacole. Este bine să lupți, dar păstrând anumite limite.

Observ cum, de multe ori, Domnul îmi refuză dorințe pe care le găsesc bune acum, dar ceva mai târziu, acestea prind contur în modul și la timpul pe care nu l-aș fi crezut posibil. Este uimitor cum se întâmplă aceasta. Și pot să exclam: „Ce mare este Domnul!” Am învățat că trebuie să îmi controlez nerăbdarea pentru că, de cele mai multe ori, lucrurile nu se vor întâmpla când doresc eu, ci atunci când hotărăște Dumnezeu. Mai sunt lucruri pentru care mă întreb cum, unde și când se vor întâmpla? După gândul meu mi le-aș dori cât mai repede, în felul și locul știut. Cu toate acestea învăț să spun: „Facă-se voia Ta, de aceea aștept să îmi deschizi ușa potrivită, fără să mai insist în dorința mea.”

Când îți încredințezi dorințele și planurile în grija Celui ce le poate da viață într-un mod neașteptat, vei experimenta necunoscutul, uneori nesiguranța, dar în final bucurie și uimire. La fel cum poate și Isaia exclama, uimit de modul minunat în care Dumnezeu lucrase cu poporul Său: „Când ai făcut minuni la care nu ne așteptam, Te-ai coborât, și munții s-au zguduit înaintea Ta, cum niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se și cum nici n-a văzut vreodată ochiul așa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El.” (Isaia 64.3-4)

„Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduiește și aștept făgăduința Lui.” (Psalmul 130.5) Sunt două feluri de așteptare: cea în care ai inima curată înaintea lui Dumnezeu, și care are ca și final bucuria, și cea în care aștepți cu gând rău, gând în care inutil nădăjduiești, pentru că se va întoarce împotriva ta. „Așteptarea celor neprihăniți nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri.” (Proverbe 10.28)

Asemenea lui Avraam, lasă-te modelat în caracterul tău, așteptând cu răbdare și credincioșie timpul lui Dumnezeu, așa cum și el „astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobândit făgăduința.” (Evrei 6.15)

Simona Mihăescu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.