„Aş avea să vă spun multe lucruri; dar nu voiesc să vi le scriu pe hârtie şi cu cerneală; ci nădăjduiesc să vin la voi, şi să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină.” (2 Ioan 1:12)
Ţi-am scris cu cerneală învăţăturile şi legile Mele ca să le citeşti şi să le poţi păzi, dar tu nici nu le-ai citit şi, desigur, necunoscându-le, nici nu le-ai păzit. Apoi ţi-am vorbit gură către gură prin robii Mei slujitori, dar tu, deşi ai auzit, nu M-ai ascultat şi ai pus înapoia ta toate învăţăturile Mele şi ţi-ai continuat săptămâna în a trăi fără ca măcar să-Mi spui un simplu salut de „Bună dimineaţa”, pe care nu-ţi permiţi să nu-l dai unui cunoscut pe stradă ca să nu se supere.
Deşi l-am aşteptat de la tine şi nu l-am primit, am trecut peste asta şi ţi-am trimis soarele să te încălzească şi să-ţi amintească de căldura dragostei Mele pentru tine, în speranţa că-ţi vei aminti măcar aşa de Mine. Am văzut bine că n-ai băgat de seamă lucrul acesta şi atunci am poruncit rândunelelor să-Mi cânte ca să uit de mâhnirea pe care Mi-ai provocat-o. Îmi amintisem de câtă vreme tu nu Mi-ai mai cântat din inimă aşa cum cânta robul Meu David înaintea lui Saul. Dar nici cântecul păsărilor nu ţi-a amintit de Mine, căci ai fost prea preocupat să nu întârzii la întâlnirile stabilite şi ai depus eforturi maxime ca să nu-ţi dezamăgeşti partenerii. Atunci ştiusem de capcana pe care ţi-a plănuit-o Satana şi, deşi trecuse jumătate de zi în care nu Mi-ai dat nici cea mai mică atenţie, Mi-am zis: totuşi, nu voi îngădui ca Diavolul să-l nenorocească şi voi interveni să-l scap din laţ.
Aşa am făcut. Am hotărât ca planurile tale din acea zi să nu se împlinească tocmai pentru a te feri de nenorocire, dar tu te-ai supărat pe Mine şi, în loc să-Mi mulţumeşti, ai început să Mă învinuieşti. Cel puţin, situaţia aceea M-a făcut să schiţez un zâmbet şi am simţit o licărire de bucurie pentru că, în sfârşit, îţi amintiseşi de Mine şi am înţeles că încă eşti conştient că EU SUNT CEL CE SUNT. Dar a trecut perioada aceea şi au urmat alte zile şi alte săptămâni, şi s-au scurs ani în care Eu ţi-am făcut parte de tot ce aveai nevoie ca să nu duci lipsă de niciun bine, însă, în schimbul lor, am primit răzvrătire, cârtire, nemulţumire, o viaţă lipsită de evlavie şi de sfinţenie, care a culminat cu un caracter egoist. Tu nu ai fost aşa. Nu aşa ar fi trebuit să se întâmple. M-am alertat atunci când văzusem că inima ta reflecta imaginea monedelor pe care le-ai agonisit; înainte ca Fiul Meu să Se nască stabilisem că inima ta va fi casa ideală de naştere a Lui, dar înţeleg acum de ce El n-a avut loc acolo.
Ştii, Mi-am amintit de situaţia aceea când ţi-am dat planurile peste cap ca să te scap de nenorocire; atunci ţi-ai adus aminte de Mine. Aşa am hotărât să fac şi acum, deoarece caracterul tău a început să miroase greu. Te voi ajuta să-ţi aminteşti de Mine şi te voi învăţa să-Mi mulţumeşti pentru tot ce primeşti din Mâna Mea. Îţi voi pune din nou cântarea pe buze şi te voi învăţa să-Mi aduci lauda inimii tale. Toate acestea le voi face pentru binele sufletului tău.
Estela Manea, pentru TotalSchimbat.ro
