ArticoleMeditatii

Rău de gură, dar bun la suflet

Omul este ceea ce inima lui este

Rău de gură, dar bun la suflet
Sursă foto: Google

Cu siguranță am auzit cu toții această zicală de sute sau mii de ori. De multe ori am aprobat-o, ba mai mult, ne-am însușit-o, pentru a ne scuza eșecul personal.  Am făcut-o gândindu-ne că atât noi, cât și alții avem laturile noastre bune și altele mai puțin bune. Gândirea noastră poartă numele de scuză, iar în fața divinității nu ne vom  putea prezenta cu ea. Acolo vom  fi doar noi și Dumnezeu.

Inima ne va alege veșnicia…

În Matei 12:34-37, Isus Hristos evidențiază, în 4 pași, faptul că gura omului și inima acestuia sunt conectate, iar rezultatul dat de Mântuitorul Hristos este complet diferit față de cel al zicalei.  

În prima parte Hristos spunea:  

  • „Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.”
  • „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.”

În momentul în care gura începe a vorbi răutăți, inima nu îți poate fi bună. Nu îl poți avea pe Satana pe buze și pe Hristos în suflet în același timp. Nu poți fi bun și rău în același timp. Fie ești bun, fie ești rău. 

Avem tendința mereu să căutăm scuze atât pentru eșecul nostru, cât și pentru eșecul celorlalți. Este omenesc ceea ce facem, adamic aș putea spune. Ne acoperim slăbiciunile inimii cu frunze și ne pitim cu inconștiență după copaci.  

Faptele bune nu te fac bun, tot așa cum o haină albă îmbrăcată pe trupul murdar nu te face curat. 

Vorbirea de rău, vorbele rușinoase, blestemele și batjocurile nu pot aparține unei inimi bune. Încurajator este faptul că inima din care ies toate aceste lucruri rele poate deveni bună. O inimă bună nu se naște peste noapte, aceasta se dobândește în timp. O inimă bună este inima în care Hristos este gazdă, nu oaspete. 

 În a doua parte Hristos spunea:  

  • „Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.”
  • „Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”

Dacă din prima categorie de oameni v-ați exclus, din a doua nu cred ca ați avea îndrăzneala să o faceți. Eu personal nu îndrăznesc.  

Gândiți-vă doar la ce ați spus astăzi și ați fi putut să nu spuneți. Nu vorbim de cuvinte urâte sau ofensatoare, ci vorbim de cuvinte nefolositoare, ce nu zidesc și nu transmit nimic duhovnicesc.  

– Gândiți-vă ce cuvinte folosiți când sunteți în necaz, strâmtorare, când problemele dau năvală și soarele ce lucea odată pe cerul vieții dispare într-un mare nor negru ce aduce cu el furtuna.  

– Gândiți-vă și cântăriți, apoi rugați-vă și vegheați asupra cuvintelor ce stau la poarta gurii.  

Dragi creștini, nu găsiți scuze acolo unde nu sunt. Plecați capul și cereți îndurare. Nu uitați că răul și binele nu pot conviețui împreună, tot așa cum cerul și iadul nu pot fi laolaltă. Dacă gura vă vorbește prostii, sufletul dumneavoastră nu poate fi  într-o stare bună. În acest caz, sufletul dumneavoastră este bolnav și  doar Hristos îl poate însănătoși.   

Sufletul/ inima face echipă cu gura. Fie ești bun, fie ești rău. Restul să fie anatema.  

Un om este ceea ce inima lui este.

Marilena Mihailescu

Show More

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button