De ce plâng femeile?
“De ce plângi?” şi-a întrebat mama un băieţel.
„Fiindcă sunt femeie”, i-a spus aceasta. „Nu înţeleg”, a zis băiatul.
Mama sa l-a îmbrăţişat şi i-a spus: “Şi niciodată nu vei înţelege, dar e în regulă.”
Mai târziu, băieţelul şi-a întrebat tatăl: “De ce mami pare să plângă fără niciun motiv?” “Toate femeile plâng fără vreun motiv”, a fost tot ceea ce tatăl a putut spune. Băieţelul a crescut şi a devenit bărbat, încă întrebându-se de ce plâng femeile.
În final, L-a chemat pe Dumnezeu, iar când Dumnezeu i-a răspuns, el a întrebat: “Dumnezeule, de ce plâng femeile aşa uşor?”
Dumnezeu a răspuns…
“Când am creat femeia, am decis că ea trebuie să fie specială. I-am făcut umerii îndeajuns de puternici încât să poarte povara lumii, totuşi, i-am făcut braţele îndeajuns de blânde încât să ofere mângâiere. I-am dat destulă putere pentru a îndura naştere şi respingere, care de multe ori va veni chiar din partea propriilor copii.
I-am dat duritate care să îi permită a continua să aibă grijă de prietenii şi familia sa, chiar şi atunci când toţi ceilalţi renunţă, prin boală şi oboseală fără să se plângă. I-am dat sensibilitate de a-şi iubi copiii în orice circumstanţă. Chiar şi când propriul copil a rănit-o profund.
Ea are puterea specială de a face un copil să se simtă mai bine şi de a înăbuşi temerile şi îngrijorările adolescentului. I-am dat destulă tărie de a purta de grijă soţului, în ciuda defectelor, şi am modelat-o după coasta lui, pentru a proteja inima lui. I-am dăruit înţelepciune pentru a şti că un soţ bun niciodată nu-şi răneşte soţia, însă uneori îi testează punctele forte şi soluţiile sale de a sta ferm lângă el.
Pentru toată această muncă grea, i-am dat, de asemenea, şi o lacrimă să verse. Este dreptul ei de a o folosi oricând e necesar, şi este singura sa slăbiciune.
Când o vezi plângând, spune-i cât de mult o iubeşti pe ea şi tot ceea ce ea face pentru toţi, chiar şi când ea va mai plânge, îi vei face inima să se simtă bine.”
Tradus cu permisiune pentru TotalSchimbat.ro, de pe TurnBackToGod