Odată un şofer s-alovit la un deget. Nu dădu mare importanţă rănii şi se bandajă cu o batistă murdară. După câteva zile, durerea începu să se intensifice. Merse la medic şi după o analiză atentă, acesta îi spuse că degetul trebuie amputate, altfel există pericolul ca aceea cangrenă de la deget să se răspândească în tot corpul. Şoferul nu a vrut să audă aşa ceva. Durerile şi febra crescură. Veni din nou la medic şi acesta constată cu regret că acum cangrena îi cuprinse întreaga mână. Soliţia salvării vieţii era ca mâna să fie tăiată. La aşa ceva şoferul nu consimţi. Dar după o altă săptămână o ambulanţă î aduse pe şofer în neştire la spital. Acum delira.
Soţia îşi dădu acordul să I se taie mâna. După o consultaţie amănunţită, medical a trebuit să spună adevărul: Prea Târziu !!!
Aşa se întâmplă cu toţi cei care neglijează mereu chemarea la adevărata viaţă dăruită deMântuitorul. Într-o zi va fi prea târziu chiar dacă cei din jur vor dori să mai facă ceva pentru el, va fi prea târziu, deoarece Hristos are putere să ierte păcatele pe pământ. De aceea nu neglijaţi chemarea la mântuire!
“…Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.”
Evrei 3: 15
