ArticoleDevotionale

O stea răsare…

„O stea răsare din Iacov,
Un toiag de cârmuire se ridică din Israel.
El străpunge laturile Moabului
Şi prăpădeşte pe toţi copiii lui Set.” (Numeri 24:17)

Încă din Vechiul Testament, stelele au jucat un rol important în spița neamului ales de Dumnezeu. Avraam este provocat de Însuşi Dumnezeu să numere stelele cerului, având promisiunea că spița sa de neam va fi atât de mare câte stele va cuprinde numărătoarea. Cred că Avraam a fost răbdător în procesul numărării stelelor, întrucât spița semită s-a înmulțit nespus de mult. Pornind de la familia lărgită a lui Iacov şi continuând cu populația mare de evrei care au depăşit numărul celor din Egipt, istoria notează, pe parcurs, modul în care promisiunea binecuvântării s-a împlinit.

Sursă foto: Pinterest

Dumnezeu Se foloseşte de un profet barbar, pe nume Balaam, pentru a binecuvânta Israelul. În tentativa ghicitorului de a blestema poporul evreu, acesta primeşte un mesaj profetic din partea lui Dumnezeu. Profeția mesianică anunță naşterea lui Mesia în viitorul îndepărtat. Isus este asociat cu o stea, simbol al luminii care domneşte în timpul nopții. Menționarea lui Iacov atestă şi consolidează originea lui Mesia, care va fi aşteptat de multe generații viitoare. De asemenea, este subliniat toiagul ca simbol al puterii.

Peste secole, profetul Isaia rosteşte o nouă profeție cu privire la ținutul de proveniență al lui Mesia: „Totuşi, întunericul nu va împărăți veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon şi țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lângă mare, țara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor” (Isaia 9:1). Din nou, venirea lui Mesia este asociată cu instalarea luminii în beznă. De această dată, însă, profeția atinge un punct sensibil: restaurarea poporului şi redobândirea slavei pe care a pierdut-o demult acel ținut neînsemnat.

Odată cu naşterea lui Mesia, magii din Răsărit sunt conduşi de o stea la Ierusalim. Dumnezeu vesteşte naşterea lui Isus unor cititori în stele care nu aveau nicio tangență cu Tora. Aceştia acceptă provocarea „stelei călătoare” de a fi conduşi la regele de curând născut, parcurgând cu perseverență traseul îndelungat. Pentru ei, bucuria veştii bune a trecut de timp şi spațiu. S-au lăsat călăuziți de o stea necunoscută, iar la final au fost răsplătiți pe măsură.

Trec anii, iar micuțul Isus Se transformă într-un adult care Şi-a început lucrarea pe pământ. La un moment dat, El afirmă că este Lumina lumii (Ioan 8:12). Nu orice lumină, ci una care să îi garanteze omului lumina vieții sufleteşti. Isus vorbeşte despre lumina divină care răzbate interiorul şi exteriorul omului, impactând şi viețile celor din jur. Într-un alt context, Isus le spune oamenilor: „Voi sunteți lumina lumii” (Matei 5:14). Aşadar, lumina Lui se răsfrânge şi asupra omului de rând, transformându-l şi chemându-l la un statut superior: cel de mântuire şi slavă.

Te provoc să luminezi cât mai tare. Nu doar de aceste sărbători, ci în fiecare zi. Străluceşte în întunericul acestei lumi şi răspândeşte Vestea Bună: Cristos S-a născut!

Ioana Heredea

Show More

Ioana Heredea

"Adevarata avutie a omului nu consta in bani, ci intr-un suflet echipat pentru viata de dupa moarte. Consider ca cel mai frumos mod de a fi o binecuvantare si, in acelasi timp, binecuvantat inseamna sa arunci samanta in locul potrivit, contribuind la cresterea spirituala a altora."

Related Articles

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button