Femeile Bibliei – Eva

De citit: Geneza capitolul 2, 3
Primul om pe care Dumnezeu l-a făcut a fost de parte bărbătească și s-a numit Adam, dar Dumnezeu nu S-a oprit acolo.
Biblia ne spune:
”Domnul Dumnezeu a zis: ‘Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el’” (Geneza 2:18).
Eva este făcută cu scopul de a fi un ajutor potrivit pentru Adam, o tovarășă de viață pentru el. În acest stadiu al vieții ei, ea este soție.
”Și omul a zis: ‘Iată în sfârșit aceea care este os din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi femeie, pentru că a fost luată din om. De aceea, va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup’” (Geneza 2:23, 24).
Eva este vulnerabilă în fața ispitei și se focusează pe creație (șarpele), în loc să se concentreze pe Creator (Dumnezeu). Alege să creadă că Dumnezeu nu dorește ce e mai bine pentru ea și se îndoiește de El, în loc să se îndoiască de șarpe și să pună la cercetare cuvintele lui. Prin acest act, ea îi permite celui rău să vorbească cu ea și îi primește ideile, deși acestea sunt în contradicție cu învățătura primită de la Dumnezeu, Creatorul lor.
”El a zis femeii:
– Oare a zis Dumnezeu cu adevărat să nu mâncați din toți pomii din grădină?
Femeia a răspuns șarpelui:
– Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină, dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ”Să nu mâncați din el, și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.”
Atunci șarpele a zis femeii:
– Hotărât că nu veți muri, dar Dumnezeu știe că în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Geneza 3:1-5).
Vedem aici o femeie credulă, naivă, care ia drept bun ce i se spune și care, mai apoi, are o influență negativă asupra bărbatului ei, devenind din persoană ispitită o persoană ispititoare.
Șarpele nu face altceva decât să se joace cu cuvintele, să semene îndoială peste adevărul spus de Dumnezeu și să ispitească. Eva îl crede și ajunge să aducă ispita mai departe spre soțul ei.
”A luat deci din rodul lui și a mâncat; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el” – Geneza 3:6 (partea a doua a versetului).
Oare cum ar fi fost dacă Eva ar fi ascultat de Dumnezeu până la capăt? Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem astăzi, ca femei, este: noi de cine ascultăm? I-am permis noi lui Dumnezeu să fie cu adevărat în inima noastră și acționăm în conformitate cu Cuvântul Lui, căutând voia Lui? Ce fel de influență avem asupra soților noștri (pentru cele căsătorite) sau asupra oamenilor din viața noastră (pentru cele necăsătorite)? Suntem prinse în păcat? Suntem ispitite? Cu siguranță suntem ispitite în mii de feluri. Întrebarea e: cum răspundem ispitei? Mare atenție, căci odată ce răspundem cu „da” în fața ispitelor, suntem extrem de vulnerabile în fața păcatelor și putem ușor să ne prindem în ele, odată prinse în păcat vom deveni, la rândul nostru, ispititoare și vom avea o influență negativă asupra celorlalți.
Pe ce cale a venit ispita?
”Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea” – Geneza 3:6 (partea întâi a versetului).
Sunt trei tipuri de ispite pe care le putem detecta de aici:
- nevoi trupești (hrană, sex, băutură);
- plăcerile ochiului (frumusețe, atractibilitate);
- cunoștință (înțelepciune, realizare).
Lavinia Dance