Secolul de plastic

In Editoriale

S. Lewis spunea că nouă, Dumnezeu nu ne-a dat un suflet pentru trup ci suntem suflete și avem trupuri. Dacă afirmația sa este biblică și credibilă atunci secolul acesta în care trăim demonstrează întru-totul contradicția cuvintelor lui Lewis. Dumnezeu ne spune prin Cuvântul Său că ne-a dăruit suflare de viață și că a pus în noi gândul veșniciei, iar trupul nostru este din țărână. Acum ce pare mai frumos? Suflarea de viață din Dumnezeu sau țărâna?

Trăim zile când ne mirăm constant de trecerea atât de rapidă a orelor, a anului care deja a ajuns la jumătate. Oare de ce? Oare de ce ne mirăm atât de mult că a mai trecut un an, am îmbătrânit și anii noștrii ajung la final? Oare acel gând al veșniciei se strecoară tot mai adânc în sufletul nostru doar când apar ridurile și firele albe? Ne pierdem… pur și simplu ne pierdem zi de zi printre ore pline de muncă, de shopping, de glume, de bârfe, de gânduri de îngrijorare, de câte și mai câte care ne rod sufletul secundă cu secundă.

Secolul acesta este plin de plasticitate. În Casa lui Dumnezeu s-a strecurat cândva moda, care acum e o necesitate, e un tipar absolut necesar ca noi să apărem cu o geantă nouă lunar(nu e dreptul la o scuză dacă e la căteva luni și nu lunar), un papion care să se asorteze mereu cu rochia nevestei, copiii să aibă hăinuțe scumpe, asortate nu împrumutate de la alții. Suntem creștinii care avem ședințe foto la orice eveniment banal, inventat, fără rost, care nu are roadă curată ci doar roadă de concurență. Suntem creștinii care ne etalăm mai mereu pe facebook, instagram, și alte rețele sociale, cu fel de fel de poze care mai de care să arate noua ținută, noul make-up, noul telefon, localurile scumpe pe unde ne plimbăm,la câte nunți participăm și nu în ultimul rând să arate zâmbetul trufaș și mândru care spune indirect ”Vă place? Eu am cele mai alese binecuvântări pământești!”

Creștine, întrebarea nu este dacă ai Biblia fără praf, roz, cu fermoar sau fără, cu sclipici sau cu versete evidențiate prin culori. Creștine, întrebarea este unde sunt momentele acelea fără etalare? Momentele pline de amabilitate și duioșie față de alții? Unde sunt caietele de studiu și cărțile bune pentru suflet, genunchii plecați și zilele de post? Nu se cere să ne contrazicem unii cu alții despre cât de lungă să fie rochia femeii sau ce freză poate avea bărbatul. Ceea ce se cere este cupris în cuvintele lui C. S Lewis. Suntem suflete și nu trupuri cu suflete. Tu ești sigur că sufletul tău nu este sufocat de prea plinul trupului tău? Ești sigur că etalările tale te vor duce cu sufletul curat la Judecată? Alege să slujești sfânt ca astfel să ai sufletul curat și nu pătat, inundat în trupul plin de râvnă pentru pofte. Alege să crezi că tu ești suflet, nu trup cu un suflet putred!

You may also read!

Femeia şi chemarea sfântă – 4 lucruri necesare pentru “zidirea casei”

Femeie, soţie şi chiar mamă. Mulţi ar spune “Nu degeaba eşti ajutorul potrivit. Tu ştii, te descurci, ba chiar

Read More...

Servicii sau slujire

 Natura umană în centru său  este în esență egoistă, auto-centrată și aceasta este rezultatul căderii din harul care a

Read More...

Existenţa prin ştiinţă sau credinţă

Ar fi folositor să ne întrebăm: „De unde provine această credinţă în Dumnezeu, în minţile milioanelor de oameni de-alungul

Read More...

Leave a reply:

Your email address will not be published.

Mobile Sliding Menu

© 2010 - 2017 Total Schimbat.ro |Termeni si Conditii

Aboneaza-te la Total Schimbat.ro