Când eşti încercat, continuă să te încrezi în El!
Ai nevoie de pace? De echilibru? Ai nevoie de ocrotire? De cineva sa-ti stearga lacrimile, sa te imbratiseze strans? Deschide-ti bratele, inchide-ti ochii si lasa-te alinat. Stiu ca, in momentele de incercare, ti-e atat de greu sa crezi ca Dumnezeu chiar te mai asculta. Parca daca rezolvarea nu vine imediat dupa rugaciunea rostita, Dumnezeu nu ne-ar asculta deloc. Iti amintesti cand L-ai rugat sa-ti dea experiente cu El? Cand spuneai ca vrei sa cresti mai mult in credinta? Sa fii mai bun? Sa iubesti orisicand? Ei bine, Dumnezeu ti-a indeplinit toate aceste rugaciuni, insa, drept dovada ca a noastra credinta este slaba, ne simtim nedreptatiti, prea greu incercati, uitati, nesimnificativi in ochii lui Dumnezeu. Stop! Alunga aceste ganduri. Nu simti lacrimile fierbinti cum curg? Nu simti intristarea din sufletul tau? O intristare care parca nu-ti apartine? L-ai lasat sa intre in inima ta si acum spui ca nu e cu tine? Sta singur in inima ta si plange, tu ai renuntat, ai plecat si ai lasat usa deschisa. E prea rece acolo, simti asta. El, insa, nu pleaca, te asteapta, asa cum tatal fiului risipitor il astepta in prag, acasa. Te asteapta in tacere, cu lacrimi in ochi. Il doare necredinta ta, Se intristeaza sa vada cum te clatini lovit de primul val, insa te iubeste prea mult ca sa renunte El la tine. Dragul meu, ceea ce trebuie sa faci e doar sa CREZI in Dumnezeu, El nu te va lasa niciodata singur. Vrea te invete sa stai in picioare, sa fii un stalp tare in furtuni si prin tine sa-Si poata face desavarsita lucrarea! Dumnezeu te iubeste prea mult!