Ce iubeste inima mea
Un tanar intra in datorii pana peste cap ca sa-i cumpere femeii iubite doua bijuterii deosebit de frumoase. In ajunul zilei in care el vrea sa-i ofere inelul si colierul, ea ii spune ca se va casatori cu altul. In noaptea aceleiasi zile, casa tanarului este sparta de hoti si i se fura bijuteriile.
Nu-i mai ramane nimic. In noaptea din urma, tanarul ramane cu mainile goale. Adesea ni se intampla si noua la fel in viata. Investitia noastra de putere, de dragoste si bani nu ne aduce implinirea dorita. Partenerul de viata o ia pe alte cai, unul din copii se indeparteaza mai mult de valorile parintilor, o boala cumplita spulbera toate visele. Noi am da totul, dar in final ramanem cu mainile goale.
Comorile pamantesti se dovedesc a fi niste baloane de sapun – stralucesc fascinant, dar se sparg repede si nu merita investitia. Si noi stam si privim in gol. Parabola lui Isus ne arata ca exista totusi o comoara care merita orice efort din partea noastra.
Isus este temelia, stanca pe care putem sa stam in siguranta. Aceasta este comoara ascunsa care ne face bogati. Daca stam pe stanca sigura a dragostei lui Dumnezeu, care ne implineste cele mai profunde nevoi, putem sa induram toate eforturile, aparent zadarnice, si atunci oamenii si lucrurile se pot transforma spre binele nostru. Chiar daca se mai sparge cate un balon de
sapun al sperantelor desarte, inima noastra este ascunsa in Dumnezeu. Comoara din tarina rodeste in noi.
Domnu sa te Binecuvinteze frate