Poezie de la pastorul Petru Coman
Răscumpărarea memoriei
(despre cartea „Răscumpărarea memoriei”)
Am citit cartea atent și vă spun părerea mea:
Ea cuprinde o dojană cu gândul de-a vindeca.
N-a-ntins mâna cu săgeata, nici deget arătător.
Autorul ne vorbește cu gând bun, sfătuitor.
Generația de astăzi și cea care va veni,
să-nțeleagă cum să facă, de ce-i rău a se feri.
Să nu cadă-n cursa celor ce credința vor s-o frângă.
Să nu creadă că ursoaica de-i flamandă, e și blândă.
Măiestria-n care-i scrisă povestea de la-nceput,
ne dezvăluie mistere și capcane ce-au avut
cei de la-nceput de cale și cei ce-au urmat apoi.
Însă-acestea nu se gată; ne așteaptă și pe noi.
Frații mei! Nu ‘nălțați glasul, nici mânia n-o lăsați
să lovească, să zdrobească. Nu uitați că suntem frați!
Haideți toți cu umilință, ca Petru ce-a plâns cu-amar
să ne-ntoarcem cu căință la Acel care dă har.
Să ne pocăim de rele, noi și ai noștri părinți
și să căpătăm iertarea, ca s-ajungem iarăși sfinți.
Caci așa dorește Domnul să umblăm pe-acest pământ,
ca să nu ajungă nimeni lepădat, zdrobit sau frânt.
Petru Coman, Petroșani
Sursa: RascumparareaMemoriei