Când privesc bolta înstelată ce îi întinsă sus

Când privesc bolta înstelată ce îi întinsă sus,
Mă cuprinde un dor să merg înspre Isus.
Sunt ca Petru ce-a pornit pe val, se scufunda;
Mâna mea vreau s-o simt în mâna Ta.

Mâna Ta, Doamne,
M-a scăpat din noaptea grea.
Mâna Ta, Doamne,
Mă păzeşte în noaptea rea.
Şi poate fi valul înalt,
Tu îmi ţii corabia mea.
Mâna Ta, Doamne, mă va purta.

Când şuvoaiele înspumate vin asupra mea,
Şi când vântul rău m-aruncă la pământ.
Deşi inima-mi se opreşte în loc, eu nu mă tem;
Mâna mea vreau să o ştiu în mâna Ta.

Mâine, dincolo de noapte, în ai zorii zi,
Voi deschide ochii printre galaxii.
Şi am să strig “slăvit să fii şi azi, şi în veşnicii”;
Mâna mea vreau să o ştiu în mâna Ta.

Mâna Ta, Doamne,
Printre stele m-a purta.
Mâna Ta, Doamne,
Mă conduce în ţara Ta.
Da, mâna Ta va aşeza
Pe cap coroana cea grea.
Mâna Ta, Doamne, mă va purta.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button