O inimă de mamă nu poate să adoarmă când plânge copilașul ei sau când acesta nu se află în siguranță. Se roagă când îl vede cum suferă și când nu mai poate face nimic altceva pentru el. O doare când nu poate să-i aline durerea și veghează neîncetat asupra sa.
Se zice că animalele devin agresive atunci când te apropii de puii lor. De ce? Pentru că vor să se asigure că vor fi protejați și nimeni nu le va putea face ceva rău. Pentru ei vor fi în stare să își schimbe felul de a fi, să se transforme radical dacă este cazul. La fel, o mamă va purta grija, va lua apărarea copilului ei și nu va avea liniște până ce nu îl va ști în siguranță.
„Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu niciun chip” (Isaia 49:15). Dumnezeu compară dragostea pentru poporul Lui cu dragostea unei mame față de copilul ei. Mai sunt și cazuri în care mamele își abandonează copiii, dar dragostea Sa rămâne statornică. Dragostea lui Dumnezeu depășește dragostea de mamă.
Un tată adevărat nu va sta nepăsător atunci când copilul său are o problemă. Dragostea de tată îl împinge să meargă până la capăt în rezolvarea oricărei probleme. Poate nu se întâmplă întotdeauna așa, dar, de regulă, inima unui tată este iubitoare, și chiar dorința de a-și mustra copilul este tot spre binele lui. ”Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!” (Proverbele 3:12)
Dumnezeu ne iubește ca un tată, de aceea ne și adresăm Lui în rugăciune ca “Tatăl nostru”. Totuși, grija Sa întrece grija oricărui tată pământesc, oricât de bun ar fi acesta. “Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El” (Psalmii 103:13).
“Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!” (Matei 7:11)
Chiar dacă lucrurile primite nu corespund întotdeauna cu dorințele noastre, nu înseamnă că nu sunt bune, pentru că fac parte din planul Său pentru desăvârșirea noastră.
Inima Lui depășește inima de mamă și de tată, dragostea Lui le întrece cu mult, iar dacă ești copilul Său vei beneficia de grija, ocrotirea și dragostea Sa pe care le revarsă din plin asupra tuturor copiilor Săi. “Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu, născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu” (Ioan 1: 12-13).
Poți înțelege în parte iubirea unui părinte pentru copilul său, dar să-L ai pe Dumnezeu părinte este cu mult mai mult decât un privilegiu, deoarece El rămâne pentru totdeauna cu tine și nu vei rămâne orfan niciodată.
Simona Mihăescu