În primăvara anului 1875, cunoscutul misionar în China, Hudson Taylor, era pe punctual de a pleca spre Londra. Făcuse cunoştinţă cu un prinţ rus, care i-a propus să călătorească împreună. “Dar biletul meu este doar pentru clasa a 3-a”, a răspuns Taylor. “Dar biletul meu îmi dă dreptul să folosesc şi clasa a 3-a”, a răspuns rusul. Astfel au călătorit împreună. Pe drum, prinţul şi-a scos portmoneul, a luat o bancnotă de 50 de lire sterline şi a spus: “Îmi permiteţi să vă dau aceasta pentru lucrarea Domnului din China?” – “Cred că intenţionaţi să-mi daţi numai 5 lire sterline”, a spus Taylor puţin încruntat, “iar aici sunt 50! Îmi penmiteţi să vi le înapoiez?” – “Nu, nu pot să-i primesc înapoi. Mi-am propus desigur să dau numai 5 lire, dar Dumnezeu m-a îndemnat să dau înzecit. De aceea rămâne aşa!”
Impresionat de acest eveniment, după sosirea sa în Londra, Taylor s-a dus imediat la o adunare de rugăciune. Acolo urmau să se înalţe rugăciuni pentru lucrarea din China, pentru care erau necesare încă 49 de lire sterline; dar casa era goală. În timp ce credincioşii se rugau, Taylor a venit şi a pus cele 50 de lire pe masă.
Ce Dumnezeu minunat, care ascultă rugăciunile! Da, “înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte că să isprăvească vorba, îi voi asculta!” Îl cunoşti pe acest Dumnezeu ???
“Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte că să isprăvească vorba, îi voi asculta!”
Isaia 65.24
Sămânţa Bună – GBV
