Libertatea religioasă la nivel mondial s-a deteriorat în 2026, iar persecuția și discriminarea împotriva creștinilor și a altor comunități religioase continuă să se agraveze, potrivit unor rapoarte internaționale prezentate la Berlin.
Constatările au fost făcute publice la o conferință de presă desfășurată pe 4 noiembrie, unde reprezentanții International Institute for Religious Freedom și International Society for Human Rights au prezentat edițiile pentru 2026 ale unor anuare dedicate libertății religioase și persecuției creștinilor.
Autorii rapoartelor spun că nu există îmbunătățiri semnificative în protejarea persoanelor vizate din cauza credinței lor. Situația globală este descrisă fie ca fiind în deteriorare, fie ca rămânând persistent gravă față de anii anteriori.
Iranul, Pakistanul, Egiptul, China și Cuba se numără printre țările semnalate pentru probleme deosebite privind libertatea religioasă. În aceste contexte, comunitățile creștine se confruntă, în diferite forme, cu discriminare, detenții, restricții administrative și presiuni asupra vieții bisericești.
Raportul atrage atenția și asupra folosirii identității religioase în scopuri politice. Potrivit experților citați, unele guverne și mișcări politice exploatează discursul religios pentru a limita libertatea de credință sau pentru a justifica violența împotriva unor comunități.
Thomas Paul Schirrmacher, președintele celor două organizații care au coordonat anuarele, a avertizat că asasinatele comise de grupări islamiste împotriva creștinilor, musulmanilor moderați și adepților religiilor tradiționale se extind în mai multe regiuni ale Africii.
Rapoartele evidențiază și situația din Ucraina, unde războiul a afectat numeroase comunități religioase și lăcașuri de cult. Un reprezentant al Alianței Evanghelice din Germania a afirmat că peste 640 de locuri de închinare au fost avariate sau distruse, iar clerici din mai multe confesiuni au fost uciși în zone afectate de conflict.
Experții au subliniat că femeile aparținând minorităților religioase sunt expuse unor riscuri suplimentare, precum căsătorii forțate, răpiri, violență sexuală și excludere socială. Ei au cerut o cooperare mai strânsă între politicieni, jurnaliști, cercetători, lideri religioși și organizații pentru drepturile omului, bazată pe informații verificate independent.
Tradus și adaptat de la sursa: Religion Journalism.
