„Să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus.”
Viața creștină este adesea comparată cu o alergare. Nu o cursă de viteză, ci un maraton – un drum lung care cere perseverență, disciplină și focus. Apostolul ne îndeamnă să lăsăm deoparte tot ce ne încetinește, fie păcate evidente, fie poveri invizibile care ne consumă energia spirituală.
Fiecare credincios are o „alergare” unică. Dumnezeu a stabilit pentru fiecare un drum cu provocări, chemări și oportunități diferite. Dar succesul în această alergare depinde de o singură direcție a privirii: spre Isus. El este exemplul, sursa și finalitatea credinței noastre.
Privirea spre Hristos ne motivează, ne încurajează și ne păstrează pe cale. Când ne uitămx la oameni, putem fi dezamăgiți. Când ne uităm la noi înșine, putem fi descurajați. Dar când privim la Isus, primim claritate, curaj și energie.
Păcatul ne înfășoară „lesne” – adică subtil, aproape pe nesimțite. De aceea, trebuie să fim vigilenți, sinceri cu noi înșine și hotărâți să ne lepădăm de tot ce ne abate.
Astăzi, analizează-ți alergarea. Ce te încetinește? Unde îți este privirea? Ce alegi să porți cu tine și ce trebuie să lași jos?
Roagă-te ca Dumnezeu să-ți dea putere să alergi cu stăruință și să nu-ți iei ochii de la Hristos, ținta și premiul tău veșnic.
