Editoriale

Nu renunţa, deși e un drum lung

eUneori stăm și meditam la viaţa noastră și ne gândim cât de departe suntem de ceea ce vrea Dumnezeu. Ne uităm la noi și ne vedem slabi și nepregătiţi, ne vedem atât de ușor de doborât de valuri și încercăm să ne dăm seama ce am putea face să mai creștem în credinţă. Ne facem planuri să citim mai mult Scriptura, să mergem mai regulat la biserică, să ne rugăm și să postim mai mult. Nu întotdeauna ne iese, uneori lucrurile materiale și nevoile firești ne fură chiar și timpul de părtășie cu Dumnezeu.

Cât de mult mai este până vom fi pe placul lui Dumnezeu? Unii dintre noi poate nici nu se mai străduesc, au făcut tot felul de donaţii, s-au chinuit să își schimbe comportamentul sau să se lase de anumite obiceiuri păcătoase și apoi s-au dat bătuţi. Uneori multele rugăciuni par neascultate și viaţa tot mai grea. Satan se luptă mult și de multe ori reușește să ne ducă în pragul disperării.

Poate suntem conștienţi sau nu că viaţa acesta e trecătoare și că doar sufletul și ce am făcut pentru el rămâne mereu. De multe ori m-am intrebat: “Oare în cer nu vor fi regrete? Oare acolo nu vom spune: dacă stăteam și eu mai mult în rugăciune, dacă câștigam mai multe suflete pentru Hristos…?”  Eu sper ca în cer să fie doar bucurie și Domnul să ne ajute aici pe pământ să ne uităm mereu la acele bogăţii pe care hoţii nu le pot fura și moliile nu le mănâncă (Matei 6: 19- 20).

Nu e ușor să-ţi faci un obicei bun dintr-o dată, de exemplu dacă cineva te-a rănit profund  îţi e greu să te gândești că în acea persoană este Hristos și că de obicei persoanele rănite rănesc. Să te uiţi și să spui “Te iert și sper ca rana ta să fie vindecată. Mă voi ruga pentru tine.” Caracterul și virtuţile nu vin peste noapte, trebuie să muncim mult și în primul rând să vrem să le avem.

Dumnezeu de multe ori nu are nevoie să ne dăm viaţa pentru El sau să facem lucruri măreţe în fiecare zi, ci dorește să ne vadă pasiunea și dorinţa de a fi mai aproape de cer, să dorim să cunoaștem Voia lui în viaţa noastră și să facem ce ne cere El. De multe ori să fii cinstit, corect și bun nu te ajută, dimpotrivă… poate îţi pierzi prieteni, poate ai altceva de pierdut și ai impresioa că e o prostie să nu faci ca ceilalţi din jur: toţi mint, toţi înjură etc. Nu e ușor să trăim cu exemple negative în jurul nostru, dar dacă ne-am decis să-L urmăm pe Hristos, haideţi să nu-L abandonăm pe ultima sută de metri – atunci ce rost a avut toată alergarea de până acum? El e mereu alaturi de noi, gata să ne ajute și să ne ridice. Singuri nu putem face nimic (Ioan 5).

Dumnezeu să pună în fiecare din noi o nouă pasiune și un nou dor de cer, de prezenţa Lui și de-ai semăna mai mult.

Show More

Related Articles

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button