Viitor şi speranţă

0
185

Viitor si sperantaTrăim într-o lume stricată. Noi dorim binele dar lumea tot rea e. De ce se strică totul? De ce nu se poate repara ca să fim toţi buni?

Înainte de păcat era alt Univers. Nu era boală, nu erau calamităţi, răutate. Dumnezeu a creat omul ca fiinţă liberă, nu ne-a creat roboţi. Ne-a lăsat să alegem. Dar ce vom alege? Planul lui Dumnezeu sau altă direcţie? Când a fost ispitit omul, înainte de păcat, el şi-a distrus încrederea în Dumnezeu: că Dumnezeu nu e integru, de caracter, deoarece „a ascuns” ceea ce ispititorul le spusese despre ceea ce pot deveni ei dacă ascultă de el. Omul a încălcat porunca lui Dumnezeu şi astfel păcatul a stricat ordinea cosmică. De atunci omul încearcă să îţi rezolve el viitorul. Păcatul aduce pervertirea naturii umane: pământ blestemat şi oameni care se nasc sub blestem.

Care e rezolvarea problemei viitorului nostru? Pentru început trebuie să ştim că modul în care ne uităm noi fiecare în parte la lume şi la Dumnezeu, va determina decizile făcute de noi. Extisă două teorii legate de acest subiect:

Teoria antropocentrică- aici omul crede că toate sunt pentru om. Protagora spunea că „omul este măsura tuturor lucrurilor.” Această idee a circulat de-alungul istoriei, fiind luată şi analizată de filosofi, psihologi, etc. Însă un alt om spunea că dacă noi putem controla ce intră la noi în minte, putem să controlăm atunci şi ce să scoatem din ea. Această teorie deci se axează pe om, el fiind centrul.

Teoria teocentrică- aici Dumnezeu este centrul Universului, nu omul. El este Cel care le coordonează pe toate. În această teorie teocentrică, Dumnezeu lucrează pentru om viitorul şi speranţa.

Astfel, Dumnezeu e Cel căruia trebuie să ne închinăm şi să Îl rugăm să ne dea după voia Sa.

Doamne, Tu ai lăsat cerul, eu vreau să las pământul! Tu ai lăsat slava, eu vreau să las păcatul!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.