Editoriale

Anotimpurile sufletului

Privind îngândurată la pătura de zăpadă, mi-am amintit ce am scris cu ceva timp în urmă. Ajunsesem la o concluzie: aşa cum natura este împărţită în patru anotimpuri anual, tot aşa şi Dumnezeu îngăduie în vieţile noastre perioade diferite care au ca ţel creşterea noastră spirituală şi, în final, dobândirea vieţii veşnice.

Toamna este primul anotimp in care ne este îngăduit să trecem printr-o perioadă de curăţare, de şlefuire. Toţi copiii Domnului vor trece cel puţin o data pe aici. Asemenea pomului bătut de vânt şi lovit de multe ori de ploi reci este viaţa noastră de multe ori. Scopul încercărilor este de a ne curăţa răul din viaţa noastră, de a învăţa să deosebim lucrurile de preţ de cele fără preţ, şi multe altele. În viaţa mea, Dumnezeu a ales să fiu încercată într-un  mod care m-a surprins şi, totodată, m-a zguduit din temelii. Şi, într-adevăr, poate fi dureros şi chiar să ajungi în momente în care să disperi, să nu mai ai de ce te agăţa, însă în momentele acelea soluţia este să alergăm la Cel ce poate da pacea. La Isus. Poate El nu va aduce sfârşitul încercării, dar El va da putere să ieşi biruitor. Credinţa doar în El! Important este ca în toamna sufletului noi să semănăm răbdare, să încurajăm pe cei întristaţi chiar dacă noi suntem cei ce avem nevoie de încurajare; să nu cârtim, ci să ne lăsăm prelucraţi de Cel ce ne vrea binele. Şi chiar dacă o vom face cu lacrimi, să nădăjduim în Domnul.

Iarna am identificat-o cu timpul de repaus, odihnă şi linişte care ne este îngăduit, un timp în care aşteptăm biruinţa. Un timp în care totul pare tăinuit, necunoscut. Un timp în care putem pune lucrurile în ordine şi să fim plini de credinţă, aşteptând cu răbdare făgăduinţele Domnului.

Apoi vine primăvara, pe care toţi o aşteptăm. Pentru că primăvara totul prinde viaţă. Odată cu venirea primăverii, timpul de aşteptare se sfârşeşte. Şi apare o vreme a bucuriei, a împlinirii făgăduinţelor şi a răspunsurilor. Este vremea când îţi dai seama de valoarea încercărilor, iar un om recunoscător va putea chiar mulţumi din inimă Celui care a îngăduit încercarea.

Şi, în sfârşit vara, când, cei ce au semănat răbdare, pace şi dragoste vor secera din plin bucuria, însă cei ce au semănat doar nemulţumire şi disperare vor secera ceea ce-au semănat. Şi chiar acum îmi vine în minte ultimul verset din Psalmul 126:  „Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu bucurie. Cel ce umblă plângând când îşi aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.”

Eu trec prin iarnă, şi chiar dacă uneori e greu să cred, totuşi ştiu că va veni şi o vreme de bucurie, când întrebările mele vor avea un răspuns, iar totul ce e tainic va fi atunci desluşit.

Indiferent de perioada sau anotimpul prin care treci, să nu uiţi că va veni şi o vreme de bucurie! Doar fii credincios, ascultă si aşteaptă!

PS. Poate nu e la fel în vieţile tuturor, şi nu aş vrea să generalizez, însă aş vrea ca pe fiecare să ne ajute Dumnezeu să înţelegem vremea când El vrea să ne prelucreze, vremea cand El vrea să stăm în aşteptare, ca să putem primi din mâna Lui binecuvântarea.

Show More

Related Articles

One Comment

  1. Eu mă las în mîna olarului ca un lut şi prin bucurii sau necazuri, Domnul să mă poarte zi de zi după voia lui. Am trecut prin bucurii, satisfacţii şi înfrângeri, dar în toare am simţit sprijinul şi îndrumare Lui

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button