Editoriale

De ce noi, fetele, plângem?

M-am întrebat uneori: De ce noi, fetele, suntem foarte sensibile şi plângem aşa uşor? Nu că ar fi rău. Dar de ce? Sincer, eu mă simt recunoscătoare faţă de Creator pentru aceste “calităţi” cu care ne-a înzestrat. Ȋn ciuda faptului că o fată în viaţa ei suferă mult, niciodată nu va putea să se obişnuiască cu suferinţa. Lacrimile ne vor însuşi întotdeauna.

Ȋmi amintesc acum de o femeie care a declarat că ea nu şi-a dorit să aibă fete pentru că “fetele suferă prea mult”. Poate are dreptate. Sau poate nu. Dar însuşi Dumnezeu i-a spus femeii “voi mări foarte mult suferinţa ta…”. Dar lacrimile, de cele mai multe ori, vin ca un alin în suferinţă. Ca o mângâiere pentru suflet. Atunci când ne doare ceva, plângem. Cand împrejurările ne sufocă, plângem. Când pierdem sau ne despărţim de cineva drag, facem acelaşi lucru. Plângem de fericire, de furie, de teamă, de singurătate. Plângem când toate ne merg prost, când nervii ajung la maximum, când pare că situaţia este fără ieşire. Plângem când emoţiile ne copleşesc. Şi chiar când n-avem motiv, acelaşi lucru îl facem. Plângem.

Pentru că ne ataşăm repede, punem suflet şi pentru că iubim şi tânjim să fim iubite. De aceea plângem. De aceea suferim. De aceea suntem uşor de rănit. Şi da, de multe ori suntem tentate să ascundem lacrimile. Şi nu înţeleg de ce. Nu sunt un semn de slăbiciune! Ele nu comunică faptul că am pierdut bătălia. Din contră, lacrimile ne eliberează de anumite stări, făcându-ne să ne simţim mai puternice. Mai capabile de a înfrunta necunoscutul, provocările. Ele uşurează suferinţa, chiar viaţa. Dar nu orice fel de lacrimi. Nu cele de autocompătimire sau cele vărsate în timpul unui film romantic, ci acelea care ne purifică sufletul, ne deschid inima pentru cer şi ne dau dorinţa de a face lucrurile mai bune, mai plăcute, mai frumoase.

Şi chiar prin râuri de lacrimi şi răni ce-şi găsesc uşor locul în inimile noastre, putem fi învingătoare!

Articol trimis de: Yoneko Sal

Tags
Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

3 Comentarii

  1. Frumuseţea unei femei stă în ochii ei. Aceasta e poarta către inima ei – locul unde se adăposteşte dragostea. Şi adesea, lacrimile ei sunt cele prin care poţi să-i zăreşti inima.

  2. Cred ca vorbesc in numele baietilor cand zic ca… toata lumea plange la fel. Doar pentru ca nu-i vezi pe baieti ca plang, nu inseamna ca nu o vor face ceva mai tarziu, cand nimeni nu se va uita. Ce sa-i faci, orgoliul asta.. mandria de masculinitate.

  3. Adrian, nu iti dau dreptate in totalitate. Cred ca e putin diferit. Femeile sufera mai mult, barbatii au de luptat mai mult… barbati care nu plang am intalnit, dar femei… cred ca e imposibil sa nu intalnesti… si, cel putin la plansul fara motiv suntem campioane 🙂 si sunt multe alte diferente, daca ne gandim si analizam bn…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Aboneaza-te la Total Schimbat.ro

Close
Close