Interviuri

Interviu cu Mariana Timofte

“Noi aveam bani multi, bani destui, aveam mobila, aveam casa, aveam masina, aveam tot ce mi-am dorit, puteam sa ne imbracam, ne permiteam de toate, un copil reusit, si cu toate astea, nu eram multumiti deloc, deloc, n-aveam liniste sufleteasca.”

“Noi nu am venit la intamplare pe lume si nu la intamplare plecam din aceasta lume. Viata noastra este ca un abur pe pamant. Trebuie sa ne intalnim intr-o zi cu Creatorul nostru, cu Facatorul nostru.“

Daca am avut o viata zbuciumata, nemultumita sufleteste, acum ii multumesc Domnului Isus, ca dupa ce L-am cunoscut, mi-a adus liniste sufleteasca si liniste in caminul meu.”

Mariana Timofte:

M-am nascut intr-o familie de crestini ortodocsi. Cand noi am crescut mai marisori, mama mea a imbratisat credinta penticostala, tata nu. Noi copiii am tras de partea tatalui, ne-am dus in lume. Mama a murit de tanara. Dupa multi ani s-a pocait si tata.

M-am casatorit cu un sot binecuvantat de Dumnezeu. Vreau sa spun pentru oricine, niciodata lacrimile mamei nu cad jos, pentruca am trait aceasta experienta in viata mea: mama s-a rugat mult pentru mine.

Reporter:

A fost totusi o perioada in viata d-vs. cand nu L-ati cautat in mod special pe Dumnezeu, chiar daca mama d-vs. s-a rugat si a varsat lacrimi pentru intoarcerea d-vs.

Mariana Timofte:

Influenta in lume este tare mare si te poate prabusi asa de usor influenta asta, te poate marginaliza undeva, nici sa nu-L cauti pe Dumnezeu, nu sa-L gasesti, nici macar sa nu-L cauti.

Dumnezeu m-a binecuvantat si cu un copil deosebit, cu niste trasaturi bune. A jucat fotbal de mic, a invatat foarte bine la scoala, a fost un copil binecuvantat de Dumnezeu. Eu si sotul meu am lucrat, am castigat bine, am fost oameni cu bani, l-am crescut pe Nelutu as spune eu chiar destul de frumos, numai nu cu frica lui Dumnezeu, ci cu “eul” nostru. La noi a fost un “eu” asa de mare, incat daca putea sa plezneasca, pe toti ne dadea jos.

Aveam bani, sotul meu n-a fumat, n-a baut, n-am fost niste oameni stricati, am fost oameni respectati in Anina si cu asta credeam ca am rezolvat totul.

Daca era o sarbatoare, un revelion, o nunta, puteam sa-mi fac 2-3 rochii, dar la nunta aceea nu puteam sa ma simt bine. Nu stiu ce aveam, dar cred ca rugaciunile mamei nu m-au lasat niciodata sa ma simt bine in aceasta lume.

Sa nu-mi spuna nimeni, cel care are bani mai ales, ca nu-l infatueaza asa ceva. Ca banii asa-l strica pe om de nici nu stie cum il cheama. Noi aveam bani multi, bani destui, puteam sa ne imbracam, ne permiteam de toate, un copil reusit si cu toate astea, nu eram multumiti deloc, deloc. Eu cel putin am fost nemultiumita. Numai atata, vorba banateanului: “Fălosia era de noi”. De fălosie nu ne-ntrecea nimeni. Dar, daca un copil al lui Dumnezeu se uita in ochii mei, putea sa citeasca oricand ca nu sunt multumita in interiorul meu de tot ceea ce aveam. Aveam mobila, aveam casa, aveam masina, aveam copil, aveam tot ce mi-am dorit. Nu am avut o multumire sufleteasca.

Reporter:

In perioada cand toate lucrurile va mergeau bine, v-ati gandit de ce nu aveti multumire sufleteasca, sau unde o puteti gasi?

Mariana Timofte:

Aveam o vecina care ma tot chema la biserica. Eram asa de impietrita, asa de rautacioasa si asa de plina de sine, incat cum sa ma fi dus eu acolo, ca acolo erau oameni saraci.

intr-o zi, m-am dus cu vecina aceasta la biserica si am inceput sa merg in fiecare duminica.

Dar sotul meu mi-a spus ca divorteaza de mine daca ma pocaiesc. Au trecut 14 ani in care sotul meu mergea la ortodocsi, eu am mers la penticostali. Am simtit inlauntrul meu ca Dumnezeu va schimba starea noastra. Daca ne suparam unul pe altul, era foc, nici nu mai vorbeam, ne scriam bilete.

Prin anii ’90, copilul meu a jucat la Poli, prin Harul lui Dumnezeu, nu prin meritele lui. si am venit la Timisoara. Era vara. La Sala Olimpia era o evanghelizare. Am mers si eu cu sotul meu. Acolo fratii mi-au facut ungerea cu untdelemn, pentruca eram bolnava, am avut o cadere de calciu. Dar dupa ce am plecat de acolo, mi-am luat din nou pastilele pe care le luam si inainte de ungere. in noaptea aceea am auzit o voce care mi-a spus “Sa nu mai iei pastile. Eu mi-am intins mana peste tine.” De atunci ii multumesc lui Dumnezeu ca au trecut 10 ani si n-am mai luat nici o pastila. Daca Dumnezeu mi-a spus ca si-a intins mana, L-am crezut. Am vazut atunci minunea, si eu si sotul meu, dar de intors nu ne-am intors la Domnul.

Asta era prin luna Mai. in Noiembrie, copilul trebuia sa vina din Portugalia, pentruca era convocat la Nationala. in timpul ce mergeam cu sotul meu cu masina, am avut un mare accident, ne-am rasturant, dar fara sa avem nici o zgarietura. Atunci o voce tot asa imi spunea: “Mariano, Dumnezeu ti-a mai dat o sansa. Mariano, Dumnezeu ti-a mai dat o sansa.”

in ’92 am inceput sa mergem mai des la Elim. in ’93 vine Nelutu si-l face cetatean de onoare al Aninei. si ne spune fiul nostru: “am auzit ca voi vreti sa va pocaiti”. De parca ii mare rusine sa fii pocait. Sa fii beat in sant nu e rusine deloc, este normal, dar sa fii pocait nu poti sa fii acceptat de societate deloc.

Atunci am avut un vis de noapte in care o voce imi spunea: “Oare trebuie sa-ti vorbesc mult?”.

intr-o zi stau cu sotul meu de vorba si el imi spune: “Asa de jucam cu viata noastra, pentruca nici nu suntem pocaiti, nici nu ne ducem niciunde.” Atunci am mers la Biserica Elim. A predicat fratele Codreanu si a facut chemare, la care noi ne-am predat. Am venit acasa si am multumit lui Dumnezeu ca mi-a dat taria sa merg acolo in fata, la chemare, ca de multe ori am vrut sa merg, dar erau cerceii mari in ureche si nu puteam sa-i dau jos. De atunci sotul meu si cu mine am ramas la biserica penticostala Elim si nu l-as lasa pe Dumnezeu pentru nimic.

Reporter:

Cand nu-L cunosteati pe Dumnezeu, ati avut de toate, n-ati dus lipsa de nimic, dar n-ati avut pace sufleteasca, n-ati avut bucurie in inima.

Mariana Timofte:

Da! si pot sa spun oricui, celor cu bani multi, ca nu dorm linistiti. Eu am bani multi, dar sa stiti ca acum nu ma mai gandesc la ei si pot sa dorm linistita, pentruca il am pe Dumnezeu. Dar pe cand aveam bani si nu-L aveam pe Dumnezeu, niciodata n-am dormit linistita. Am fost intotdeauna pusa numai pe harta si era o rautate si un egoism in mine, care nu ma lasau sa fiu linistita.

Acum ma rog ca si fiul meu, care a fost binecuvantat cu atatia bani si cu toate binecuvantarile pamantesti, sa-L cunoasca pe Dumnezeul adevarat, pe Dumnezeul lui Ilie, nu al lui Baal.

Pe data de 10 Ianuarie 2000, sotul meu a facut o hemoragie cerebrala, la care doctorii nu I-au dat nici o sansa. Eu le-am spus sa faca tot ce pot ca oameni, ca in rest face Dumnezeul meu. si Dumnezeu si-a facut minunea. Dintr-o hemoragie cerebrala, sotul meu acum merge pe picioare, mananca – cine il vede nici nu poate sa creada ca a fost paralizat. Abia acum vad cata liniste si pace a putut aduce in casa mea intoarcerea mea la Dumnezeu. si Dumnezeu mi-a dat o incercare asa de grea si mi-a dat o biruinta asa de mare. Cand mi-au spus doctorii ca nu au ce sa-i faca, am spus: “Nu se poate! Eu am un Dumnezeu mare caruia ii slujesc.” L-am chemat pe fratele Mot seara, i-a facut ungerea cu untdelemn si o rugaciune, si toata noaptea si-a miscat si mana si piciorul.

Dupa ce a venit fiul meu acasa, nu i-a venit sa creada. Pentruca i-am trimis pe fax rezultatele de la analize, si a consultat medicii portughezi, care i-au spus la fel, ca situatia este critica. imi spunea la telefon: “Mama, fa ceva, roaga-te pentru tata!”, pana intr-o zi cand l-am repezit si i-am spus: “stii ceva, mai roaga-te si tu, ca tata-tu s-a rugat pentru tine tot timpul!”.

Asa cum eram si eu cand aveam de toate, dar n-aveam liniste in suflet, asa este si fiul meu acum. si el si prietenii lui trebuie sa stie ca fiecare, vor sau nu vor, o sa stea in fata scaunului de judecata.As vrea sa spun prietenilor lui Nelutu si lui Nelutu ca cele 10 porunci, cu dezmatul si desfraul, sunt pentru toata lumea. Daca astazi este modern sa traiesti viata cum iti convine – intai sa stai cu un om 5 ani si dupa aceea sa te casatoresti – as vrea sa le spun ca in fata scaunului de judecata nu se vor putea dezvinovati.

Prietenii lui Nelutu trec prin mari incercari. L-au adus si pe popa in casa ca sa le sfinteasca casa, dar degeaba le sfinteste popa daca nu le sfinteste Dumnezeu.

Majoritatea oamenilor, mai ales cei cu influenta si cu bani, il percep pe Dumnezeu ca pe un fel de masina automata de spalat pacate. Dar cand sunt intr-un pat de spital, toti striga dupa Dumnezeu, sa-i vindece, numai ei sa nu se pocaiasca.

Daca am avut o viata zbuciumata, nemultumita sufleteste, acum ii multumesc Domnului Isus, ca dupa ce L-am cunoscut, mi-a adus liniste sufleteasca si liniste in caminul meu.

As vrea sa spun tuturor sa nu se joace cu viata lor. intr-o zi vor lasa toata averea, tot aurul, tot ce au avut si se vor duce intr-un mormant. As vrea sa intreb pe fiecare, daca la noapte moare, se gandeste unde-si va petrece vesnicia?

Noi nu am venit la intamplare pe lume si nu la intamplare plecam din aceasta lume. Viata noastra este ca un abur pe pamant. Trebuie sa ne intalnim intr-o zi cu Creatorul nostru, cu Facatorul nostru.

Ioan Ciobotă, RVE

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button