A fost odată un om foarte sărac care avea în schimb un cal foarte frumos, pe care dorea să-l cumpere stăpânul castelului. Dar, de fiecare dată, bătrânul îl refuza. „Pentru mine acest cal nu este doar un animal. Este un prieten. Cum pot să-mi vând prietenul?”
Într-o dimineață s-a dus la grajd și a descoperit că dispăruse calul.
Toți sătenii au zis: „Ți-am spus doar! Ar fi trebuit să vinzi calul. Acum a fost furat. Ce ghinion teribil.”
„Ghinion sau noroc?” a spus bătrânul. „Cine poate spune?”
Toata lumea a râs de el. Dar peste 15 zile calul s-a întors, urmat de o întreagă herghelie de cai sălbatici. A scăpat din grajd, a curtat o iapă tânără și s-a întors cu întreg alaiul după el.
„Ce noroc!” au strigat sătenii.
Bătrânul și fiul său au început să antreneze caii sălbatici. Dar, o săptămână mai târziu, fiul său și-a rupt piciorul încercând să antreneze un cal sălbatic.
„Ghinion”, i-au spus prietenii. „Ce-ai să te faci acum fără ajutorul fiului tău? Ești și așa vai de capul tău.”
„Ghinion, noroc, cine poate spune?” A replicat bătrânul.
Câteva zile mai târziu, armata stăpânului pământului a forțat toți tinerii din sat să devină soldați. Toți în afară de unul….. fiul bătrânului, care avea piciorul rupt.
„Cât de norocos poți să fii”, au urlat sătenii.
„Toți copiii noștri merg la război, dar tu poți să-ți păstrezi fiul acasă.
Fiii noștri probabil vor fi uciși…….” Bătrânul a răspuns: „Ghinion, noroc, cine poate ști?”
Viitorul vine spre noi fragmentat. Nu putem ști niciodată ce ne rezervă. Dar dacă menții tot timpul o atitudine pozitivă, ușile șanselor rămân deschise, iar tu vei fi o persoană mai fericită.
Morala:
„Ține minte, fericirea nu depinde de ceea ce ești sau de ceea ce deții, ci doar de ceea ce gândești.” (Dale Carnegie)
„Mulțumirea aduce fericire chiar și în sărăcie.
Nemulțumirea aduce sărăcie, chiar și în bogăție.” (Confucius)
