Biserica sunt eu, ești tu, sunt frații toți când se adună,
Se roagă, cântă Domnului, vestesc Cuvântul împreună,
Uniți de-același Duh, slujesc smeriți în ascultare
De-al Domnului Cuvânt, care lucrează cu putere mare.
Dumnezeu nu locuiește în temple zidite de mâini omenești,
Dar vine în prezența credincioșilor de El aleși,
Care se adună să I se închine cu teamă și adorare;
Biserica e Trupul Domnului Hristos, alcătuit din mădulare.
Iar mădularele acestea putem fi orișicare dintre noi
Când împărtășim bucuria sau plângem cu cei ce suferă-n nevoi,
Când ridicăm pe cel căzut și-i arătăm cărarea către Dumnezeu,
Care-l îndreaptă spre Isus Hristos, Mântuitorul sufletului său.
Dumnezeu Însuși zidește biserica Sa, sfântă și curată,
Prin jertfa Fiului Său scump, o vede astăzi fără pată;
Să-I mulțumim că ne-a iubit și ne crește spre desăvârșire;
Uniți, să fim lumini în lumea plină de nelegiuire.
Biserica-i iubită și cu un mare preț răscumpărată
Prin suferința, sângele și moartea pe lemnul crucii arătată,
De iubitul Hristos cel sfânt, Ce a purtat păcatul lumii întregi,
Crezând în El, s-o ierte de orice păcate și fărădelegi.
Biserică, veghează azi, și mâine și în fiecare zi,
Căci clipele se scurg și Mirele ce Îl aștepți cu drag va reveni;
Mai rabdă, mai rezistă în curăție și biruie păcatul,
Nu mai e mult și vei primi cununa de la Domnul, Împăratul.
