Poezii
Ologul de la poarta cetății
de Cristian Lackatos
La ceasul rugăciunii,
La poarta cea frumoasă,
Doi ucenici puternici
Urmau ca să sosească.
Suindu-se la templu
Să-nalțe al lor dor
Către acela care
E bun și salvator.
Au întâlnit un om:
Ologul se numea
Și de la orice om
El mila le cerea.
Ioan, urmat de Petru,
S-a dus la el grăbit
Și țintă-n ai lui ochi
Ei tainic l-au privit.
El, ca un cerșetor,
Credea că-l va ajuta
Cu un bănuț sau doi
Spre a-l îmbucura.
Dar Petru și Ioan
Din inimă i-au spus:
Noi aur și argint
N-avem cu noi de dus.
Dar dacă crezi și vrei
De jos a te scula,
Isus Hristos din ceruri
Te poate vindeca.
Atunci, într-o clipită,
Pe a lui călcâi a stat
Și toți din jurul lui
Pe Domnul au lăudat!