Devotionale

Sentimentele

SentimenteleAtunci când înţelegem ce înseamnă cu adevărat „sentimentele” vom înţelege măreţia lui Dumnezeu.

Definiţia dată de DEX a cuvântului „sentiment” este următoarea: „Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate.” Deci, lucrurile care ne fascinează crează sentimente. Şi aici cu toţii ştim ce ne fascinează pe fiecare în parte.

Tu de ce eşti fascinat când Îl priveşti pe Dumnezeu?

Ei bine, ceea ce noi punem în mintea noastră despre Dumnezeu va genera sentimentele noastre. Sentimentele sunt extrem de schimbătoare.  Sentimentele pot fi privite şi ca nişte slăbiciuni. De exemplu Samson şi Solomon: necontrolarea sentimentelor lor a dus la a-şi ruina vieţile.

Folosirea sentimentelor: cum e bine, cum e rău?

Atunci când vine vorba de „care sentiment e bun, şi care nu e” trebuie să ştim că pentru toate sentimentele noastre trebuie să îi mulţumim lui Dumnezeu. Nu e aşa că e ciudat? Cum să îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru mânie, pentru frică, gelozie ş.a.m.d? Cele două puncte care reflectă sentimentele dacă sunt „bune sau rele”:

în spre ce ne îndreptăm sentimentele

felul cum trăim sentimentul respectiv

De exemplu luăm „mânia”. Dacă auzi o veste despre avort, te mânii pentru că ştii că nu e bine acel act, e păcătos. Această mânie nu e ca acea mânie când stârneşte nervii şi se decurge la acte de violenţă.

„Frica” are un scop bun, nu-i aşa? E acel sentiment care te face să fugi spre Dumnezeu. Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii. Însă acest sentiment poate fii pervertit şi el prin obişnuiţă sau abuz. De exemplu vizionarea filmelor horror în mod excesiv poate să nu mai stârnească acel sentiment al fricii. Un studiu a arătat că toţi oamenii care vizionează astfel de filme nu mai au frică cu timpul. Aceşti oameni de exemplu nu mai au frica să intre în depăşiri, sau să meargă pe culoarea roşu de la semafor, etc.

„Singurătatea” este sentimentul care ne îndreaptă spre căutarea împlinirii în relaţii. Nu este bine ca omul să fie singur. În primul rând e împlinirea altora, nu a ta!

Fără sentimente am fi fost nişte roboţi cu reflexe. Însă acum, cu sentimentele tale, tu ce hrăneşti? La ce „dai de mâncare” în inima ta?

Show More

Related Articles

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button