Biblia descoperă faptul că universul şi fiinţele inteligente n-au apărut la întâmplare. Dumnezeu le-a creat dintr-un motiv anumit şi cu un scop precis. Întrucât esenţa naturii divine este dragostea (1 Ioan 4:8), acesta este motivul pentru care Dumnezeu creează fiinţe: ca să reverse asupra lor iubirea Sa.
Iar scopul pentru care El le aduce la existenţă este să multiplice fericirea fiinţelor în univers. E de reţinut că fericirea pentru care ne-a creat Dumnezeu nu este decât o consecinţă a dăruirii şi primirii dragostei. Ca fericirea să poată exista, se impune însă o condiţie riscantă: libertatea de a alege. Riscul e ca fiinţa inteligentă să se răzvrătească şi să se despartă de Dumnezeu. Pentru a continua să multiplice fericirea universului, Dumnezeu a ales totuşi să-Şi asume acest risc.
Cei care au de gând să accepte iertarea şi înfierea, prin credinţă şi prin hotărârea de a trăi în armonie cu principiile Sale, vor descoperi că exerciţiul dăruirii dragostei în mod neegoist este singura sursă de fericire durabilă…
