„Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava…” Efeseni 3.20,21
Constantin von Tischendorf a fost decis deja de tânăr să facă totul pentru a reconstitui cu cea mai mare acurateţe textul Bibliei, în mod deosebit cel al Noului Testament. În acest scop a mers la Paris, unde erau două manuscrise vechi. Cele două manuscrise, în mod deosebit unul dintre ele (aşa-numitul Codex C), erau considerate de învăţaţi a fi indescifrabile. Tischendorf a solicitat cele două manuscrise, dar i s-a spus: „Încercaţi-vă norocul, dar nu veţi obţine nimic.“ Tânărul învăţat nu s-a lăsat derutat de altfel de observaţii, ci a descifrat mai întâi Codex D, apoi a început lucrarea la celălalt manuscris. Şi această lucrare i-a reuşit, spre marea mirare a învăţaţilor. Dumnezeu i-a dăruit nişte ochi foarte ageri, care aveau de fapt o preistorie. Când mama lui Constantin a văzut cu câtva timp înainte de naşterea copilului un om orb, iar imaginea acestuia a mişcat-o foarte mult, s-a rugat mereu lui Dumnezeu să nu permită ca copilul ei să se nască orb. Dumnezeu a ascultat această rugăciune în chip minunat. Copilul nu s-a născut orb, ci a avut ochi foarte ageri, cu ajutorul cărora a putut să-I slujească Domnului său. Dumnezeu făcuse mai mult decât ceruse mama.
Dumnezeu Se bucură să ne dăruiască întreaga bogăţie a generozităţii Sale.
Sămânţa Bună, GBV Romania
