Sentimente spaţiale
Iubirea platonică este una ideatică (se consumă la nivelul ideilor), concept elaborat de Platon, dar împrumutat și de M. Cărtărescu, M. Eminescu și alții. În construcțiile lor literare, o fată se îndrăgostește de un luceafăr, ori o chiuvetă de o stea galbenă, care la rândul ei iubește o strecurătoare, sau gaura din perete îndrăgostită de o superbă dacie crem pe care nu o văzuse decât o singură dată, ori alte combinații la fel de șocante. În două cuvinte, o iubire imposibilă.
Această minunăție mult mestecată nu este doar o filozofie pur artistică, izolată de afluenții realității care îi petrec pe tinerii de astăzi. Iubirea platonică este o cascadă care o coboară pe fată la nivelul luceafărului, starului din lumea muzicii. Da, o coboară, nu îl coboară pe luceafăr de pe scenă și nici pe ea nu o ridică în al nouălea cer (asta s-ar putea întâmpla doar în înaltul imaginației ei, acolo îi împachetează chiar și luna aruncându-i-o la picioare), ci o coboară pe fată într-o trăire spațială. De asemenea, aceeași „escapada” din realitate îl coboară pe băiat la nivelul unui poster sau al altei entități viu etalate (aspirație la fel de irealistă), figură care, la fel ca și în cazul fetei, este proiectată undeva mai sus decât el, și de dorit a se ajunge la ea.
Ce se petrece atunci când se întețește „dragostea” la prima scânteie? Visătorului i se aprind călcâiele și începe a se consuma, în vreme ce personajul „Sience Fiction” rămâne la fel de „nemuritor și rece” ca și mai înainte. Ce începe a se consuma? Experiența idilică imaginară, întrucât faptic este irealizabilă. În realitate imaginația este un dar de la Dumnezeu. Atunci cum poate deveni ea produsul unei aberații funcționale? Aventurierul începe să trăiască pentru „jumătatea metafizică” și în conformitate cu idealul său de contopire a celor două entități. Cursul firesc al gândurilor și imaginației lui deviază de pe făgașul realității, automăgindu-se.
Pentru a dezbate o soluție, este necesar a înțelege că, într-un anumit context, flama aceasta înfiripată pe cât de lesne, pe atât de distructivă, necesită forță de autocontrol. Dacă te îndrăgostești cu ușurință de o prezentatoare TV ori de vreun star de cinema, sau doar de casiera șatenă de la supermarket, înseamnă că lumea în care trăiești este una telenovelistică. Odată discutam cu o prietenă despre căsătorie și diferențe. Știind că sunt vegetarian, m-a întrebat: Ce vei face dacă te vei însura cu o fată care consumă și gătește tradiţional? Lucrul acesta nu este posibil, i-am răspuns,după cum gusturile și afinităţile mele nu se contrazic pe ele însele. Dacă acea fată nu îmi împărtășește convingerile și stilul de viaţă, cu ce are să mă atragă?
Privind prea multe filme, la un moment dat viața ta va vrea a se derula în sintonia acelorași cadre, întrucât orizontul tău va fi împânzit de luceferii și de starurile hollywoodiene, nemairecunoscând și altfel de modele. În schimb, dacă studiezi zilnic Biblia, vei ajunge să tânjești după un partener de genul Isaac sau Rebeca, vei învăța să ocolești capcane ca acelea din viața lui Samson și vei fi întărit de biruința lui Iosif. Vei umbla astfel pe calea oamenilor de bine. Doar în felul acesta poți gusta iubirea din înaltul cerului, care nu se consumă niciodată.
Sursa: Revista Respiro