Sighetul, un orăşel frumos şi liniştit din nordul ţării, a devenit celebru printre altele şi datorită “Memorialului durerii”. Documentarul s-a filmat la penitenciarul în care şi-au trăit calvarul mulţi oameni a căror singură vină a fost aceea că şi-au permis să gândească altfel de cum li se impunea de către regimul comunist (de parcă îi poţi ordona unui om să gândească într-un fel sau altul). În ciuda privaţiunilor, umilinţelor şi chinurilor la care au fost supuşi, oamenii aceştia au continuat să-şi susţină cauza, unii dintre ei găsindu-şi sfârşitul între zidurile acelea reci şi neprimitoare.
Am auzit şi citit multe despre persoane care au avut de suferit pentru crezul lor religios, dar relatările ghidului despre cei închişi la Sighet m-au impresionat cu atât mai tare cu cât ei sufereau pentru o cauză politică. Exemplul lor mi s-a părut cu atât mai şocant cu cât, în zilele noastre, în care există toate felurile de libertate, găseşti atât de rar oameni care să apere o cauză, fie ea chiar mai puţin spectaculoasă. Şi când spun asta nu mă gândesc la a-ţi risca viaţa, ci la simplul gest de a rămâne de partea unui principiu, de a nu face compromisuri şi a nu te vinde pentru o funcţie sau o mână de mărunţiş. Nu e dureros că unii mor pentru o idee, în timp ce alţii spun fiecăruia ce vrea să audă şi îşi schimbă crezul politic, moral sau religios în funcţie de situaţie, avantaje sau interlocutor? Mai pe româneşte spus “Ne dăm şi noi după cum bate vântul, important e să ne meargă bine şi să ne-alegem cu ceva. Conştiinţa, loialitatea faţă de principii, curajul de a spune adevărul? Poveşti de adormit copiii! Cu astea mori de foame”. Iată filozofia cea mai în vogă în zilele noastre. Cât de îndreptăţită mi se pare, în acest context, afirmaţia lui Camil Petrescu potrivit căreia “Unii îşi pun faptele de acord cu conştiinţa. Alţii, cei mai mulţi, îşi pun conştiinţa de acord cu faptele”. Alegerile mărunte pregătesc terenul alegerilor vitale. Chiar crezi că vei putea sta de partea adevărului într-un moment de criză extremă dacă acum, când nu te ameninţă niciun pericol, te laşi purtat “pe aripile vântului” şi ale împrejurărilor?
Cere-I azi lui Dumnezeu puterea de a sta de partea adevărului indiferent de miză.¨Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii.¨ (Apocalipsa 2,10)
Preluat din Revista Respiro
