O, tată, de ce nu te-ai grăbit?

0
171

Fiul alerga către tatăl său. Deodată, dispăru! Repede, tatăl plecă să-şi caute fiul care căzuse într-o fantână. Îl salvă în ultimul moment. Fiul repeat mereu: “O, tată, de ce nu te-ai grăbit?” Fraza aceasta a atins inima tatălui. A devenit conştient de numărul mare de oameni care strigă după ceva care le-ar putea aduce mulţumire, dar nu găsesc nimic care să-i satisfacă. În urma acestei experienţe, tatăl a devenit misionar.

Mulţi oameni caută ceva care să le împlinească dorinţa inimii. Încearcă să facă diferite lucruri care să le umple inima. Constată că preocuparea faţă de propria persoană nu le aduce împlinire în viaţă. Mor şi se îndreaptă spre iadul veşnic! O, creştine de ce nu te grăbeşti?

Ni s-a poruncit să fim martori atât acasă, cât şi în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. “Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28:19). “Toate neamurile” include atât misiunea de peste hotare cât şi cea din ţară. A fi un martor al lui Dumnezeu nu este o opţiune, ci o poruncă a lui Dumnezeu. Voi mărturisi eu despre Dumnezeu când se va ivi ocazia?

Orice copil al lui Dumnezeu este chemat să fie misionar. Când vizităm bolnavii, bătrânii în aziluri şi pe cei din închisoare, suntem misionari.

Dar ne împotrivim principiilor şi învăţăturilor lui Dumnezeu ori de câte ori nu suntem implicaţi în lucrarea de misiune. Dumnezeu ne-a dat un câmp de misiune oriunde ne-am afla. Haideţi să facem tot ce putem pentru lucrarea lui Dumnezeu.

“O, creştine, de ce nu te grăbeşti?”

Samuel Beachy – Belvidere, TN

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.