Cinci membri ai Bisericii Adventiste Reformate „Adevărați și Liberi” din Kirgizstan au fost condamnați la amenzi după ce au fost acuzați că fac parte dintr-o organizație „extremistă”. Cazul evidențiază presiunea exercitată asupra unei comunități protestante pacifiste care refuză înregistrarea obligatorie la stat.
Procesele s-au desfășurat în august și septembrie la Tribunalul districtual Birinchi Mai din Bișkek. Procurorii ceruseră pedepse de până la șapte ani de închisoare, însă judecătorii au schimbat încadrarea juridică și au dispus eliberarea celor cinci după plata unor amenzi echivalente cu aproximativ una sau două săptămâni de salariu mediu.
Cea mai mare amendă, de 20.000 de soms, aproximativ 229 de dolari, a fost aplicată mai multor inculpați. Un alt membru al comunității a primit o amendă de 10.000 de soms. Toți cei cinci au semnat restricții de deplasare în timp ce contestă sentințele la instanța municipală din Bișkek.
Autoritățile au interzis biserica în martie 2025, după un proces intentat de procurori și de Comitetul Național de Securitate. Curtea Supremă a menținut interdicția în august 2025, iar congregația a fost obligată să-și închidă sala de adunare din satul Lenin, în regiunea Ciui.
Dosarul recent a fost deschis după deportarea pastorului Pavel Șreider, cetățean rus născut în Kirgizstan. El fusese condamnat la trei ani de închisoare, dar pedeapsa a fost transformată în amendă în martie 2026, iar autoritățile l-au escortat la frontieră pe 9 aprilie.
Poliția a percheziționat în iunie locuințele a zece membri ai bisericii și a confiscat Biblii, alte cărți religioase, documente interne și telefoane. Ancheta a folosit supravegherea video, interceptarea convorbirilor și monitorizarea întâlnirilor de rugăciune organizate în case particulare.
Un element central al acuzațiilor îl constituie pacifismul comunității. Experții Ministerului Justiției au susținut că literatura bisericii promovează nesupunerea deoarece îi învață pe credincioși să refuze serviciul militar. Gruparea afirmă însă că poziția sa decurge din convingeri religioase și din refuzul de a participa la violență.
Potrivit Forum 18, autoritățile kirghize nu au explicat public de ce citirea unor cărți creștine în locuințe sau doctrina pacifistă ar constitui „extremism”. Un anchetator a declarat că i-ar fi ținut pe credincioși în închisoare dacă decizia ar fi depins de el, deși instanța a ales sancțiuni financiare.
Cazul ridică noi întrebări despre folosirea legislației împotriva extremismului pentru a sancționa grupări religioase pașnice și neînregistrate. Pentru membrii acestei comunități adventiste, eliberarea nu a însemnat încheierea presiunilor: ei rămân sub restricții, iar biserica este în continuare interzisă ca organizație religioasă.
Tradus și adaptat de la sursa: Christian Daily International.
