Avocata unor prizonieri armeni deținuți în Azerbaidjan afirmă că aceștia sunt ținuți în izolare severă și întâmpină restricții privind practicarea credinței creștine. Cazul readuce în atenție situația foștilor lideri din Nagorno-Karabah aflați în închisorile azere după ofensiva din 2023.
Siranush Sahakian, juristă care îi reprezintă pe deținuți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, a declarat că prizonierii nu au acces regulat la familii, medici independenți, avocați sau reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Comunicarea cu exteriorul s-ar realiza doar prin apeluri telefonice supravegheate, care pot fi întrerupte de autorități.
Potrivit relatării International Christian Concern, Sahakian susține că unor deținuți creștini li s-ar fi refuzat accesul la Biblii. Ea a menționat și un caz în care un tatuaj în formă de cruce ar fi fost îndepărtat prin arderea pielii, acuzație care, dacă va fi confirmată, ar putea indica tratamente degradante și o țintire directă a identității religioase.
Avocata a mai afirmat că unii prizonieri ar fi fost obligați să citească Coranul, în timp ce accesul la literatura creștină ar fi fost limitat. Aceste acuzații nu au fost verificate independent, iar autoritățile azere au respins afirmațiile privind discriminarea religioasă și relele tratamente, calificându-le drept nefondate.
În total, 20 de etnici armeni s-ar afla în detenție în Azerbaidjan, între aceștia numărându-se opt foști oficiali ai administrației de facto din Nagorno-Karabah. Sentințele pronunțate împotriva lor variază de la 20 de ani de închisoare până la detenție pe viață, în urma unor acuzații precum terorismul și încălcarea legilor războiului.
Printre deținuți se află Ruben Vardanyan, fost ministru de stat al regiunii, condamnat în februarie 2026 la 20 de ani de închisoare. El și ceilalți inculpați contestă acuzațiile și corectitudinea procedurilor judiciare, iar Amnesty International a semnalat probleme legate de caracterul închis al proceselor și de accesul limitat la probe și traduceri.
Reuters a relatat anterior că prizonierii armeni reclamă lipsa contactului regulat cu familiile, accesul insuficient la îngrijire medicală și alte încălcări ale drepturilor prevăzute de legislația azeră. Noile acuzații privind accesul la Biblie și îndepărtarea unui simbol creștin extind îngrijorările de la condițiile de detenție la libertatea religioasă.
Cazul este legat de urmările ofensivei azere din septembrie 2023, care a dus la plecarea a aproximativ 100.000 de armeni din Nagorno-Karabah. Comunitatea armeană denunță, de asemenea, riscuri pentru biserici, mănăstiri și alte elemente ale patrimoniului creștin din regiune, în timp ce Baku respinge acuzațiile privind persecutarea armenilor pe criterii etnice sau religioase.
Organizațiile pentru drepturile omului cer acces independent la prizonieri, îngrijire medicală adecvată, contacte regulate cu familiile și investigarea imparțială a tuturor acuzațiilor. Pentru libertatea religioasă, problema nu se rezumă la existența unor lăcașuri de cult: și persoanele aflate în detenție trebuie să poată avea acces la texte sacre și să-și păstreze identitatea religioasă fără constrângeri sau umilire.
Tradus și adaptat de la sursa: International Christian Concern.
