Ucraina cere excluderea Bisericii Ortodoxe Ruse din CMB
La Collège des Bernardins din Paris, Viktor Yelensky – şeful Serviciului de Stat pentru Libertatea Conștiinței și Politica Etno‑Religioasă din Ucraina – a reluat apelul adresat Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) pentru excluderea Bisericii Ortodoxe Ruse din rândul membrilor săi. Evenimentul a avut loc în capitala Franței, iar intervenția oficialului ucrainean a readus în prim‑plan disputa asupra responsabilității morale a instituțiilor religioase în contextul invaziei ruse în Ucraina.
Yelensky a afirmat, la seminarul găzduit în Paris, că pozițiile și acțiunile Bisericii Ortodoxe Ruse – considerate de el drept complicitate politică sau tacită față de agresiune – sunt incompatibile cu învățătura creștină privind pacea și protecția vieții. El a susținut că menținerea prezenței acestei biserici în structurile ecumenice subminează credibilitatea CMB și pune sub semnul întrebării standardele morale pe care o organizație creștină globală ar trebui să le aplice.
Tensiunea este una instituțională şi morală: nu este vorba doar despre un conflict politic, ci despre o cerere de sancționare a unei instituții religioase la nivel ecumenic. Expulzarea din Consiliul Mondial al Bisericilor ar reprezenta o formă de izolare religioasă și o sancțiune simbolică puternică, cu implicații pentru dialogul între confesiuni și pentru statutul Bisericii Ortodoxe Ruse în comunitatea creștină internațională.
De la începutul războiului, dezbaterile privind rolul clerului și al instituțiilor religioase în legitimarea actelor politice sau militare au căpătat o amploare sporită. Pentru autorii apelului – oficiali ucraineni, supraviețuitori și observatori ai libertății religioase – susținerea, fie directă, fie prin tăcere, a violenței compromite capacitatea oricărei biserici de a fi martor credibil al Evangheliei.
Pentru Consiliul Mondial al Bisericilor, acest tip de solicitare ridică probleme practice și teologice: care sunt criteriile pentru degradarea statutului de membru, cine decide și ce probe sau proceduri se impun înainte de a impune sancțiuni? Răspunsurile vor conta nu doar pentru cazul Bisericii Ortodoxe Ruse, ci și pentru viitoarele cazuri în care instituțiile religioase sunt acuzate de complicitate la violență.
Reacții publice din partea CMB sau a conducerii Bisericii Ortodoxe Ruse nu au fost parte a intervenției la Paris, iar dezbaterea urmează să se desfăşoare în canalele oficiale ale ecumenismului. Observatorii notează că o decizie de excludere ar crea un precedent cu consecinţe de lungă durată pentru dialogul interconfesional și pentru modul în care comunitatea creştină globală îşi asumă responsabilitatea morală în faţa conflictelor.
Pe fond, apărările invocate de autorii apelului – protejarea vieții civile, claritatea mărturiei creștine şi responsabilitatea etică a liderilor religioşi – reflectă o sensibilitate evanghelică la suferinţa oamenilor şi la necesitatea ca bisericile să promoveze pacea activă. Totodată, propunerea pune în oglindă tensiunea dintre solidaritatea naţională şi universalitatea vocaţiei creştine.
Cazul ridicat la Paris reafirmă faptul că libertatea religioasă şi responsabilitatea ecumenică rămân teme centrale în lumea post‑invazie, iar răspunsul Consiliului Mondial al Bisericilor va fi urmărit cu atenţie de biserici, state şi organizaţii pentru drepturile omului. Indiferent de decizie, dezbaterea provoacă comunitatea creştină la o reflecţie serioasă asupra criteriilor morale prin care îşi evaluează actorii şi instituţiile.
Tradus și adaptat de la sursa: christianitydaily.com
