Ai grijă ce strigi…
Un băiat și tatăl lui făceau o excursie prin munți. Deodată, băiatul a căzut, s-a lovit și a țipat „Ahhhhhhh!”. Spre surprinderea lui, auzi o voce de undeva din munți care repeta: Ahhhhh! Supărat pentru că a crezut că cineva râde de el, a început să strige: „TE URĂSC”. Imediat a primit răspunsul înapoi: „TE URĂSC”. Apoi băiatul a strigat către munte: „EȘTI ORIBIL!” Vocea i-a răspuns: „EȘTI ORIBIL!” Nervos că a primit acest răspuns, a țipat din nou: „MONSTRULE!” A primit strigătul înapoi: „MONSTRULE!”
În cele din urmă, s-a uitat la tatăl lui cu nedumerire și l-a întrebat: „Tată, ce se întâmplă?” Tatăl zâmbi și spuse: „Fiule, ai răbdare.” Apoi strigă: „EȘTI MINUNAT!” Și vocea îi răspunse: „EȘTI MINUNAT”. Băiatul era surprins, dar încă nu putea înțelege. Tatăl a strigat din nou: „TE IUBESC!” Vocea i-a răspuns: „TE IUBESC”. Apoi tatăl îi explică băiatului: „Oamenii numesc acest lucru ECOU, fiule, dar eu i-aș spune viață. Viața este o reflectare a acțiunilor noastre. Ne dă înapoi exact ceea ce suntem dispuși să dăm. Dacă vrei mai multă armonie în lume, fă să fie mai multă în inima ta. Viața ta este o reflectare a ceea ce ești TU!”