Relaţia potrivită
Mai ieri parcă aveam doar șapte ani…Îmi aduc aminte cum mergeam de mână cu mama mea la scoală. În prima mea zi de şcoală nu cunoşteam pe nimeni…treptat am început să-mi îndrăgesc colegii şi, cel mai mult, pe doamna profesoară. Vai, dar ce repede au curs anii! Deja mă văd în clasa a VIII-a, când am sărbatorit ziua când ne-am despărţit de colegii noștri…am ajuns la liceu…am înclinat spre o anume opţiune, voiam să ajung cineva cu renume, însă am ajuns la concluzia că ceea ce mi-am dorit a fost doar un vis pe care încercam să îl visez cu ochii deschişi…
În sfârşit, am terminat liceul…”O”, am zis, “de acum sunt liber, nu mă mai stresez de nimic…” și iar am dat greş. Cauţi un loc de muncă, găseşti un salariu atractiv, te stabileşti şi toate îţi merg cam după cum voieşti tu. Priveşti în urmă şi regreţi ceea ce ai pierdut; anii copilăriei la care nu ai ţinut seama şi nu ai văzut cum trec pe langă tine ca şi cum nici nu ar fi existat. Probabil vrei să îţi asiguri un viitor, o căsnicie fericită, şi începi să te adânceşti în relaţii de prietenie cu o fată draguţă sau, de partea opusă, cu un băiat drăguț. Vezi că îţi scapă un mic lucru de sub control şi te pierzi pentru că nu ai experienţă şi, în plus, nu ai ştiut cum să întemeiezi o relaţie creştină, iar într-un final ajungi să realizezi că te afli într-o stare mai rea decât ai fost la început; de fapt ajungi să te alegi doar cu “nimic”. Din pricina faptului că nu ai vegheat, nu I-ai cerut ajutor lui Dumnezeu să te călăuzească în a-ţi pregăti chiar El însuşi ajutorul potrivit, ai încercat să alegi tu pentru viitorul tău, despre care ţi se părea că Îl ai deja în mână.
Am fost oarecum dezamăgit să aud unele răspunsuri de la diferite persoane care au trecut oarecum de vârsta de treizeci de ani. Deseori am auzit răspunsuri de genul: “Nu m-am căsătorit deoarece anumite fete cu care am vorbit puneau anumite condiţii care, de fapt, în viaţa unui creştin nu ar trebui să existe”. Nu mai trebuie amintite, deoarece le cunoaşteţi toţi, alte răspunsuri cum ar fi: “Nu mai are rost să continui dacă, până acum, am fost doar înşelată şi nu m-am ales cu nimic” etc.
În primul rând, în viaţa de creştin trebuie să te bazezi pe Dumnezeu. Și un mare lucru este ca tu să crezi că ceea ce ai cerut este deja rezolvat. Mulţi tineri din ziua de azi se “îndrăgostesc” înainte de vreme şi, în urma “fericirii” pe care au găsit-o, ajung să lase în urmă inimi şi suflete rănite. Nu te avânta într-o relaţie în care cauţi interes şi scopuri. Nnu o face cu intenţia de a-ti petrece timpul liber…sau anumite idei şi scopuri personale. Încearcă, de acum înainte, mai întâi să construieşti temelia numită “dragoste și devotament”, apoi încearcă să clădeşti pe ea “casa vieţii” şi “familia unită”.
„Un camin fericit ” Unde este Dumnezeu e dragoste, armonie, pace, jertifire intelepciune,rugaciune,iertare,etc…in principal Dragostea le implineste pe toate ea este cheia care duce spre un camin fericit!Felicitari pt articol. Domnul sa te ajute in continuare!;)