Curtea Internațională declară Myanmar responsabil pentru genocidul împotriva rohingya

Curtea Internațională de Justiție a stabilit joi că Myanmarul a comis genocid împotriva minorității rohingya în timpul operațiunilor militare din 2017, într-o decizie istorică pentru dreptul internațional și protecția comunităților religioase persecutate.
Hotărârea obligă autoritățile de la Naypyidaw să permită întoarcerea în siguranță a persoanelor alungate din țară, să acorde reparații victimelor și să îi urmărească penal pe cei suspectați de implicare în crimele comise împotriva rohingya.
Judecătorii au apreciat că armata din Myanmar a ucis aproximativ 100.000 de oameni în cadrul campaniei care a determinat sute de mii de musulmani rohingya să fugă în Bangladesh. Guvernul sprijinit de armată a respins acuzația de genocid și a susținut că operațiunile au vizat insurgenți.
Pentru supraviețuitorii aflați în taberele din Cox’s Bazar, verdictul a adus o recunoaștere juridică mult așteptată. Mulți dintre ei spun însă că adevărata dreptate va exista numai dacă se vor putea întoarce în condiții de siguranță, cu drepturi civile și fără riscul unor noi atacuri.
Aproximativ 1,2 milioane de rohingya trăiesc în tabere supraaglomerate din Bangladesh, după mai multe valuri de strămutare. Cei mai mulți sunt lipsiți de cetățenie în Myanmar, unde autoritățile îi descriu drept imigranți din Bangladesh, deși familiile lor locuiesc în regiune de generații.
Curtea a subliniat că rohingya au fost privați de libertatea de mișcare și de alte drepturi fundamentale. Dimensiunea religioasă a persecuției este legată de statutul lor de minoritate musulmană într-o țară majoritar budistă, unde discriminarea etnică și religioasă s-au suprapus în mod sistematic.
Organizațiile pentru drepturile omului au cerut guvernelor să sprijine aplicarea hotărârii prin sancțiuni împotriva conducerii militare, oprirea livrărilor de arme și instituirea unui mecanism internațional de monitorizare. Amnesty International a solicitat inclusiv un embargo global asupra armelor destinate armatei din Myanmar.
Aplicarea deciziei rămâne dificilă deoarece instanța nu dispune de un mecanism propriu de executare. Nerespectarea hotărârii poate fi transmisă Consiliului de Securitate al ONU, însă orice sancțiune riscă să fie blocată de China sau Rusia, membre permanente cu drept de veto.
Verdictul nu rezolvă imediat criza umanitară, dar fixează o responsabilitate juridică internațională pentru una dintre cele mai grave campanii de persecutare a unei minorități din ultimele decenii. Pentru rohingya, următorul test va fi transformarea recunoașterii judiciare în protecție, cetățenie și o întoarcere voluntară, sigură și demnă.
Tradus și adaptat de la sursa: Associated Press.



