O curte federală de apel din Statele Unite a redeschis marți, 20 octombrie 2026, procesul intentat de 27 de organizații creștine și evreiești împotriva politicii care permite operațiuni de imigrație în apropierea lăcașurilor de cult. Decizia poate deveni un punct important în disputa privind libertatea religioasă și protejarea comunităților vulnerabile.
Completul de trei judecători al Curții de Apel pentru Circuitul Districtului Columbia a decis, cu două voturi la unul, că organizațiile religioase au dreptul să conteste în instanță schimbarea politicii federale. Judecătorii au trimis cazul înapoi la instanța inferioară, care trebuie să reanalizeze cererea pentru un ordin preliminar împotriva acestor acțiuni.
Procesul este condus de Mennonite Church USA și include biserici și organizații din mai multe tradiții creștine, precum episcopalieni, metodiști, menoniți, prezbiterieni, quakeri și membri ai Bisericii Episcopale Metodiste Africane. În acțiune s-au alăturat și organizații evreiești, formând o coaliție interconfesională.
Reclamanții susțin că anularea protecțiilor pentru așa-numitele „locuri sensibile” a creat teamă în rândul credincioșilor, în special al imigranților fără statut legal. Potrivit organizațiilor, unii membri au început să evite slujbele și activitățile bisericii de teama unor eventuale arestări sau verificări ale agenților federali.
Majoritatea instanței a considerat că această teamă nu este ipotetică, ci reprezintă o amenințare credibilă și suficient de apropiată pentru ca grupurile religioase să poată cere protecție judiciară. Hotărârea nu soluționează încă fondul disputei, dar permite continuarea procesului și contestarea politicii administrației.
Politica federală anterioară limita, în general, acțiunile de aplicare a legii imigrației în biserici, sinagogi și alte spații de cult, cu excepția situațiilor urgente sau a unor aprobări individuale. Administrația a renunțat la aceste limite în ianuarie 2025, oferind agențiilor de imigrație o marjă mai largă de acțiune.
Guvernul a argumentat că organizațiile nu au prezentat dovezi concrete că o anumită biserică urma să fie vizată și că simpla posibilitate a unei intervenții nu este suficientă pentru un proces. Majoritatea completului a respins însă această abordare, apreciind că schimbarea oficială a politicii poate produce deja efecte asupra activității religioase.
Cazul se înscrie într-o serie de litigii similare din Statele Unite. În august 2026, o altă curte federală de apel a menținut restricții privind acțiunile de imigrație la mai multe lăcașuri de cult asociate unor comunități quakere, sikh și baptiste.
Pentru bisericile implicate, miza nu este doar protecția juridică a imigranților, ci și libertatea de a oferi închinare, consiliere și ajutor social fără ca membrii comunității să se teamă că vor fi urmăriți chiar în spațiul religios. Instanța districtuală va trebui acum să decidă dacă protecțiile cerute trebuie reinstaurate pe durata procesului.
Tradus și adaptat de la sursa: The Christian Post.
