Mijlocirea, este un exemplu de rugaciune care poate fi considerata a fi munca. A te închina lui Dumnezeu nu este munca iar lucrul acesta este minunat! Inchinarea înseamna o minunata si spontana partasie si comuniune cu Dumnezeu. Cererea nu înseamna nici ea prea multa munca fiindca sunt atat de preocupat de ceea ce eu am nevoie încat ma implic în ea foarte usor. Dar atunci cand încep sa mijlocesc începe truda. In remarcile sale de încheiere adresate bisericii din Colose, Pavel îl mentioneaza pe unul din tovarasii sai de lucrare si anume pe Epafra. „Epafra, care este unul dintre ai vostri, va trimite sanatate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se lupta pentru voi în rugaciunile sale” (Coloseni 4:12). Aici rugaciunea este descrisa ca fiind munca. Prin rugaciunea de mijlocire ma depasesc pe mine însumi si ma rog nu pentru propriile mele nevoi, ci pentru nevoile celor din jurul meu. Ma rog pentru familia mea, pentru prietenii si vecinii mei care nu-l cunosc înca pe Isus Hristos. Ma rog pentru nevoile acelora din trupul lui Hristos. Aduc înaintea lui Dumnezeu tot felul de nevoi ale altora, nevoi care au intrat în atentia mea. Doar în timpul rugaciunii de mijlocire devin constient de ceea ce rugaciunea înseamna cu adevarat: o batalie spirituala, o lupta duhovniceasca.
