Această scrisoare privată este scrisă de cunoscuta autoare Elisabeth Elliot. Ea a fost adresată unei tinere din România, ca răspuns la multele întrebări pe care le-a avut în urma unei relaţii ce a eşuat.
Elisabeth Elliot avea să o îndrume şi să o sfătuiască pe această tânără în ceea ce privesc realţiile, dar şi căsnicia. “…am decis să împărtăşesc această scrisoare cu voi în speranţa că vă va ajuta aşa cum m-a ajutat şi pe mine…, iată ce mi-a răspuns Elisabeth Elliot.”
“Scrisoarea ta îmi aminteşte de haosul care pare să caracterizeze relaţiile moderne. Am analizat şi m-am rugat în legătură cu modul în care să îţi răspund. Nu îţi pot oferi o soluţie atâta timp cât întreaga societate creştină ar trebui schimbată radical, dar îmi voi da toată silinţa să te ajut.
Tinerii în jurul vârstei de căsătorie, de la 20 de ani în sus, ar trebui să se roage în mod serios în ceea ce priveşte căsnicia. Pentru a te concentra, eu cred că ar fi bine să renunţi la toate ideile de relaţie, cel puţin până vei avea o claritate şi o convingere asupra felului creştinesc de relaţie. În ultimul an de colegiu, ştiam că sunt pusă deoparte pentru câmpul de misiune. Ştiind acest lucru, am încercat să-mi direcţionez toată energia mea către Dumnezeu, în loc să mi-o direcţionez către proprile mele ambiţii şi dorinţe.
Ce este o relaţie? Din păcate, singura îndrăzneală către căsnicie recunoscută de societatea noastră. Majoritatea căsniciilor din trecut erau aranjate de către persoanele mai în vârsta şi mai înţelepte, iar cei implicaţi nu aveau preocuparea relaţiei. Nu ne putem întoarce în istorie, dar cred că putem învăţa din ea.
Începem prin a recunoaşte căsnicia ca fiind ceva ce atât bărbatul, cât şi femeia, o doresc. Întâlnirile sunt o cale către căsnicie. A numi întâlnirile “a cunoaşte pe cineva “, sau ideea de “părtăşie” cu un “frate” ori o “soră”, e o violare a adevărului, sau mai rău numit, o autodecepţie. Sunt multe căi de a avea părtăşie şi de a fi cunoscuţi.
O întâlnire e mai diferită puţin, este aşa: acel bărbat e interesat de acea femeie, şi nu lasă urme de îndoială.
Este bine şi normal ca oamenii să-şi dorească să se căsătorească. A fost ideea Lui Dumnezeu. Creştinii ar trebui să se limiteze la a se întâlni doar cu alţi creştini, acest lucru fiind necesar.
Bărbatul trebuie să fie iniţiatorul. În căsnicie bărbatul este capul familiei. Acest lucru nu înseamnă că femeia care acceptă întâlnirea este obligată să se supună tuturor sugestiilor lui. Ea doar răspunde invitaţiei lui de a petrece o după-amiază împreună. Dacă ea bănuieşte că el ar avea alte intenţii, ea trebuie să refuze invitaţia băiatului.
Conversaţia trebuie să fie prietenoasă, în mod strict trebuie evitat subictul sex, căsnicie şi sentimentele reciproce. Este uimitor câte poţi învăţa despre acea persoană într-o singură după-amiază. Fără întrebări directe, vei afla valorile, scopurile şi convingerile celuilalt, acestea fiind foarte importante.
După prima întâlnire, poţi privi persoana în diferite contexte posibile. Dacă îl poţi urmări lucrând, jucându-se, făcând afaceri, raportându-se la familie şi ceilalţi, atunci tu vei şti lucruri mult mai importante decât ai ştiut la prima întâlnire despre el. Întreabă-te, este această persoană potrivită pentru a-mi petrece restul vieţii alături de ea? Dacă răspunsul este NU, nu te mai întâlni cu persoana respectivă. Dacă răspunzi DA, atunci mai acceptă alte întâlniri. După a treia întâlnire, ar trebui să ştii ce fel de creştin este persoana… îţi împărtăşeşte convingerile tale personale despre Isus? Aveţi idei comune? Pare a fi bărbatul pe care ţi-l doreşti şi tatăl copiilor tai? Această cunoştinţă va veni nu doar prin ceea ce va spune, ci şi din modul în care te tratează pe tine în fiecare detaliu. Intimitate de orice fel nu este necesară sub nici o formă înainte de căsnicie. Nu pot exprima aceasta în modul cel mai serios posibil. Oricine poate săruta. Un sărut nu-ţi spune nimic din ceea ce tu ai vrea să ştii. E normal să ne dorim intimitate, de aceea este căsnicia… Dumnezeu a creat acest lucru ca cea mai suavă atingere dintre un bărbat şi o femeie- este plăcere. Această atingere conduce la altele, care conduc la îmbrăţişări, apoi săruturi , apoi direct în pat. Aceasta a fost intenţia Lui Dumnezeu, dar nu înainte de căsatorie.
Ştiu că nu toată lumea este de acord cu mine. Majoritatea cred că eu şi Jim Elliot am fost un cuplu demodat, dar am avut o autoritate biblică în care am crezut(1 Corinteni 6:19-20; 7:1) şi a funcţionat. Nimeni nu merge prea departe dacă stă în autoritatea biblică. Ca fată am gândit: “femeia ţine cheia orcărei situaţii”. Aproape toţi bărbatii, inclusiv creştinii, vor să meargă mult mai departe decât le permit femeile. Bineînţeles, ei greşesc şi sunt responsabili înaintea lui Dumnezeu, dar tu, ca femeie, nu trebuie să eviţi a-i refuza avansurile. El va fi jignit, rănit, supărat, ruşinat, dar, dacă este vrednic de tine, îţi va aprecia rezervele tale. Toţi cred, de fapt, că ce este ieftin se obţine uşor şi ceea ce este scump se obţine mult mai greu.
Tatăl meu i-a îndrumat pe cei 4 fraţi ai mei să nu spună nici unei femei “te iubesc” dacă nu sunt gata să spună “vrei să fii soţia mea?”. Un sfat excelent… toţi fraţii mei l-au urmat. Când un bărbat încercă să descopere părerea ta despre el, înainte de a te întreba marea întrebare, este un laş şi îi este teamă de respingere. Bineînţeles, nimeni nu doreşte să fie respins, dar un bărbat adevărat îşi asumă riscul real de dragul dragostei reale. Curtoazia, autostăpânirea şi curajul sunt caracteristicile unui bărbat adevărat. “Cum pot afla sentimentele ei pentru mine?”, a întrebat tânărul bărbat.” Foarte simplu, cere-o în căsătorie”, i-am spus eu.
A avea “gagic” – care este ideea? Un bărbat nu are nici un drept asupra unei femei până în momentul când a cerut-o în căsătorie. Nici ea asupra lui. Doar soţul şi soţia deţin aceste drepturi, şi, de asemenea, în timpurile biblice, logodna avea aceeaşi importanţă ca şi căsătoria. Ar trebui să fie la fel de serios pentru creştinii zilelor noastre.
Unul dintre semnele imaturităţii este amânarea nedefinită a căsniciei. Căsătoria în general este voia lui Dumnezeu pentru majoritatea dintre noi, şi bărbaţii trebuie să se gândească în mod responsabil şi să se roage în acest domeniu. Realizez că femeile creştine fac acest lucru, dar locul lor este să aştepte, nu să meragă la vânat. Rugăciunea este cea mai mare nevoie a fiecărui individ. Sfatul oamenilor mai în vârstă ai lui Dumnezeu este extrem de important. Dacă ei îţi pot “aranja” căsnicia ta aşa cum este în India, ei se pot ruga cu tine şi pentru tine. Cere rugăciunea lor. Ascultă sfaturile lor. Părinţii mei s-au rugat în mod specific pentru partenerii de viaţă a celor 6 copii ai lor.
Citeşte Psalmul 27, în mod special versetele 4, 8, 11, 14. Dumnezu te va ghida. Mă rog de când am 16 ani să nu mă lase Domnul să mă îndrăgostesc de un bărbat care nu îmi va fi soţ. El a răspuns rugăciunilor mele. Am fost determinată să îmi păstrez virginitatea pentru un bărbat şi să o păstrez până în noaptea nunţii. Dumnezeu a onorat acest angajament.
Dumnezeu să te binecuvinteze şi să te ţină în gloria lui . Ps 84:11.”
Elisabeth Elliot
