Oameni cu doi stӑpâni
“Nimeni nu poate sluji la doi stӑpâni” Matei 6:24
O fetițӑ japonezӑ, care frecventa o școalӑ duminicalӑ creștinӑ, ȋi povestea bunicii despre cele auzite acolo. “Dumnezeul creștinilor este cu totul altfel decât al nostru. Nu trebuie sӑ mergi la templu pentru a vorbi cu El. Ȋnvӑțӑtorul acestei școli duminicale spune cӑ se poate vorbi cu El mereu, ȋn orice timp: acasӑ, la lucru, pe drum, la școalӑ; și El ne ascultӑ.” Bunica a fost impresionatӑ. “Vorbești și tu cu Dumnezeu?”, o ȋntrebӑ bunica. “O, da”, rӑspunse micuța. “Dumneata știi cât sunt eu de slabӑ la matematicӑ. L-am rugat sӑ mӑ ajute; acum ȋnțeleg lecțiile mai bine. Dar un lucru nu-mi place la Dumnezeul creștinilor: El vede totul! Așa a spus ȋnvӑțӑtorul. Când veneam de la școalӑ și ȋmi era foame, furam fructe din grӑdini. Eram fericitӑ cӑ nu mӑ prindea nimeni. Dar acum nu mai ȋndrӑznesc sӑ fur, cӑci Dumnezeu vede totul.”
Bunica a cugetat asupra acestor lucruri și apoi a spus: “Acum știu de ce mulți oameni au nevoie de doi stӑpâni. De unul au nevoie sӑ-i ajute când sunt ȋn necazuri, iar de celӑlalt sӑ-i ajute sӑ facӑ rӑul.”
Cam așa stӑ treaba cu majoritatea oamenilor care doresc sӑ aibӑ doi stӑpâni. Dacӑ le merge bine, se gândesc numai la ei ȋnșiși, dar când vine ceasul suferinței, ȋși amintesc cu plӑcere de Dumnezeul Bibliei.
Sӑmânța Bunӑ