DocumentareEditoriale

Documentar despre Avort – „Ce nume i-ai da copilului tău nenăscut?” – partea a IV-a

Rep.:

Ce le-ai sfatui pe femeile care, poate sunt înclinate să aleagă să facă un avort ?

Doamna I.S.:

În primul rând aş asculta-o, aş vrea să simtă că sunt alături de ea şi ca o înteleg; ca eu însumi, trecând prin asemenea experienţe, nu mi se poate reprosa ca eu n-am de unde să ştiu ce simte.

Cred ca cel mai important lucru este sa lasi persoana respectiva sa vorbeasca, ca sa se descarce, daca simte nevoia, bineinteles. si, daca s-ar linisti, atunci as incepe sa-i pun anumite intrebari, care sa o ajute pe ea singura sa-si limpezeasca gandurile.

Dar, asa, pentru cititori acum, in situatia asta, ii intreb pe cei care-si pun problema in felul acesta: daca ar avea deja un copil, de o luna sau de 1 an, sau de 5 ani, care este la fel de greu de crescut, ca si un nou-nascut, poate chiar mai greu – un copil de scoala, de exemplu, necesita mult mai multi bani – ce-ar face daca ar fi someri, l-ar omori?  Nu exista nici o diferenta intre copilul nenascut si cel nascut.

si chiar mai mult decat atat, m-am confruntat zilele trecute cu o situatie: o femeie care este Psiholog, deci a terminat Psihologia, a terminat si teologia si lucreaza ca si cadru didactic intr-o scoala, din cauza unui tratament gresit isi pune problema ca copilul va fi malformat, si la 2 luni si jumatate se gandeste la avort, si nimeni nu o sprijina. Nici sotul ei , nici parintii ei, nimeni nu este alaturi de ea. si am chemat-o sa stam de vorba si special pentru ea Dumnezeu mi-a vorbit. intamplator am luat un pliant in mana si am citit acolo, scria ca:

“Asa cum un copil născut bolnav are dreptul să trăiască, şi bolnavul nenăscut are dreptul să trăiască !”

Deci nu avem dreptul sa intrerupem viata unui copil, indiferent de locul in care se afla – in uterul mamei sau in afara lui, indiferent de conditiile prin care trecem.

Exista alternative pentru un copil nenascut intr-o situatie de genul asta: parinti someri sau criza emotionala, copilul se poate naste, poate fi dat in plasament, poate fi adoptat, deci sunt multe solutii.

––––––––––––––––––––––––––

Ma mai gandesc ca o femeie care trece prin situatia asta, ar avea nevoie de un om sincer alaturi de ea. Nu oameni care s-o minta. Cred ca toata lumea stie destul de bine ca cel care impinge o femeie spre o asemenea decizie o face din interes financiar.

La inceput era 500 de lei un avort, dup-aia 3.000, dup-aia 30.000, dup-aia 50.000, nici nu stiu cat costa acum un avort, sau cel putin cat trebuie sa dai in plus pe langa taxa.

SI  ASTA  ESTE  O  ADEVARAT  INDUSTRIE  A  PRUNCUCIDERII.

Şi femeile care sunt atat de sensibile si care totusi mai au o farama de dorinta in ele de a pastra viata copilului lor, ar face bine sa nu mearga direct la ginecolog.

De cele mai multe ori ne confruntam cu situatii de genul unei tinere, de exemplu studente, care afla ca a ramas insarcinata atunci, deci stie ca se simte rau – merge si-si face controlul la ginecolog si afla ca e insarcinata. si medicul nici nu-i da ragaz sa se obisnuiasca cu ideea ca ea este insarcinata, ca o si intreaba:

“Ce faci, pastrezi copilul sau il avortam ?”

Cred ca o femeie in situatia asta ar trebui sa stea sa se gandeasca inainte, daca are credinta cat de cat – sa se roage, si Dumnezeu sa-i indrume pasii catre un suflet care poate fi cu adevarat alaturi de ea.

Rep.:

Stam de vorba la Mitropolia Banatului cu înalt Prea Sfintia Sa Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

Daca ar fi sa adresati cateva cuvinte unei femei care poate intentioneaza sa faca avort in urmatoarele zile, ce i-ati spune ?

IPS Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

N-as putea sa spun decat un singur lucru – ca Dumnezeu pedepseste avortul. Nu-l accepta in primul rand, dar il pedepseste. Asa citim in Sfanta Scriptura, in Biblie.

Dar as face apel si la constiinta femeilor carora m-as adresa, si pe deasupra, daca as fi in stare, as recurge si la argumente medicale, atragand atentia femeilor care ar intentiona sa faca avort, atragandu-le atentia asupra consecintelor – e adevarat, nu totdeauna aceleasi, dar in general asupra unor consecinte foarte grave, care pot merge uneori pana la pierderea vietii.

Dar, in primul rand eu as face apel la constiinta femeilor, atragandu-le atentia asupra faptului ca oricum l-ai denumi, oricum si-n orice imprejurare ai face avortul, este un pacat , este o CRIMA in fond, si nu poate fi acceptata crima, mai ales atunci cand te declari crestin, te declari credincios.

Chiar daca nu esti crestin, esti musulman, esti mozaic, esti aderentul altei religii, daca ai un Dumnezeu si crezi in Dumnezeu, nu poti si nu ai dreptul sa recurgi la avort. E o problema, repet din nou, in primul rand de constiinta.

Rep.:

Prof. Dr. Ioan Munteanu, membru al Academiei de stiinte Medicale din Romania, Director al Spitalului de Obstetrica-Ginecologie “Bega” din Timisoara.

Prof. Dr. Ioan Munteanu:

Cred ca cel mai etic ar fi ca sa nu se ajunga la avort. Exista la ora actuala metode contraceptive multe si facile si sa zic chiar ieftine, care sa o impiedice sa ajunga la aceasta  STRIVIRE  A  UNEI  VIETI,  sa  ajunga  la  AVORT.

Rep.:

Doctor Dan Pascut, Directorul Spitalului de Obstetrica-Ginecologie “Odobescu” din Timisoara.

– De 6 ani incoace, ati renuntat sa mai faceti avort, care este acum pozitia. Care este acum pozitia d-vs. fata de avort si care sunt modificarile care au survenit in convingerile si-n pozitia d-vs. vis-a-vis de acest act?

Dr. Dan Pascut:

Da, as vrea sa fiu foarte bine inteles, pentru ca am avut si o serie de reprosuri, inclusiv din partea familiei, pot sa spun asa. De exemplu o persoana din familia mea mi-a spus: “Bine, dar de ce te-ai facut ginecolog, daca nu faci avorturi?”.

Vreau sa fiu foarte clar inteles – nu am o atitudine negativa fata de femeile care fac avort. Eu le inteleg motivele pentru care fac avort, sunt absolut de acord cu ele, insa, NU POT fi de acord cu avortul, pentruca indiferent de orice retorica despre avort, avortul nu face decat sa distruga o potentiala viata umana.

Cea mai simpla explicatie pentru oricine e in stare sa judece aceasta chestiune este ca fiecare dintre noi daca mediteaza asupra fiintei lui, poate sa spuna asa: “Dom’le, daca mama mea facea avort, eu nu ma bucuram astazi de viata si asa mai departe”. Vreau sa spun lucrul acesta si chiar imi face placere sa-l spun, pentruca mama mea acum nu mai exista, dar mama mea a fost bolnava de inima si cu toate acestea nu a facut avort si eu ii multumesc si pe aceasta cale, si acum, ca mi-a dat aceasta bucurie de a trai.

Rep.:

Doctor Corneliu Civig, de la Spitalul de Obstetrica-Ginecologie “Odobescu” din Timisoara.

Dr. Corneliu Civig:

Nimeni nu este de acord, de fapt nici un medic in sinea lui nu este de acord cu avortul. si din punct de vedere etic, medical, avortul este o tragedie.

Ar putea avea si un aspect pana la un punct benefic, pentruca aceasta femeie ar putea apela la efectuarea unui avort empiric de catre o persoana necalificata, care sa se lase cu tragedii foarte mari – noi cunoastem aceste lucruri din perioada anterioara anilor ’90, cand ne-am ciocnit cu astfel de aspecte dramatice, in care unele femei au murit, alte femei, desi au scapat, au ramas mutilate pentru intreaga lor viata, si ulterior chiar daca ar mai fi dorit sa aiba copii, nu au putut.

Pe cand in actualele conditii o femeie poate beneficia de ajutor – sa zicem – calificat in acest domeniu, si ulterior sa poata da nastere unui copil normal din toate punctele de vedere.

Deci sub acest aspect, problema este – ca sa spun asa – relativa. Pentruca, de fapt, efectuarea avortului nu tine atat de medicul care efectueaza, cat de femeia care solicita. in acest lant, medicul este un simplu executant.

Datoria lui este, totusi, ca inainte de a efectua acest act, din punct de vedere etic, moral, sa caute sa convinga femeia, sa renunte la acest aspect, iar numai dupa ce si-a epuizat toate mijloacele de convingere, atunci in virtutea ideii ca s-ar putea ca aceasta femeie sa apeleze la un factor necompetent in rezolvarea acestei situatii, sa efectueze avortul intr-un serviciu cu inalta calificare.

Rep.:

Doamna Prof. Dr. Anca Munteanu, de la catedra de Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara.

Ce inseamna avortul pentru un copil, ce presupuneti ca insemna avortul pentru un fetus, pentru o fiinta nenascuta ?

Prof. Dr. Anca Munteanu, Psiholog, Universitatea de Vest din Timisoara.

Avand in vedere ca de la cea mai frageda varsta intrauterina copilul deja are un rudiment de viata psihica, dupa opinia mea avortul este o CRIMa pentruca realmente copilul traieste din plin drama acestei tehnici avortive.

A fost la un moment dat un documentar, si regret ca nu se da mai frecvent pe posturile noastre de televiziune, un documentar care pur si simplu prezenta tot ce se intampla, si STUPOAREA,  ANGOASA, SUFERINTA  EXTRAORDINARA  A  COPILULUI  CARE  ESTE  SFASIAT  IN  BUCATI  DE  O  CHIURETA  NEMILOASA.

Rep.:

Doamna cu care stam de vorba, urma sa faca avort peste 3 zile.

Doamna A:

M-am incurcat, pot sa spun, cu un baiat care pur si simplu si-a batut joc de mine, si il urasc, acum iubesc pe altcineva si presupun ca daca o sa fac avortul mai am o sansa cu el si plus de asta n-am…nu pot sa intretin un copil singura.

Rep.:

Ati fost cumva la ecograf, stiti ce este – baiat sau fata ?

Doamna A:

Baiat !

Rep.:

Sunteti la primul avort ?

Doamna A:

Da !

Rep.:

Şi ce parere aveti d-vs., in fata lui Dumnezeu, ce zice Dumnezeu de acest lucru ?

Doamna A:

Ştiu ca este pacat.

Rep.:

Nu vă este teama ca vă va părea rau mai tarziu ?

Doamna A:

Ştiu ca-mi va parea rau mai tarziu, dar…cum am mai spus, nu pot sa-l am…

Rep.:

Ştiti in ce consta metodele de avort, deci ce se intampla atunci cand un medic provoaca avort ? Concret, tehnica avortului ?

Doamna A:

Nu…nu stiu…

Rep.:

Ce banuiti ca se intampla ? Cum se produce acest act ?

Doamna A:

Deci, daca n-am mai facut niciodata, nu stiu…nu stiu nimic… despre asta…

Rep.:

Este un copil inauntru, care trebuie scos afara. Cum credeti ca-l scoate ?

Doamna A:

Pai daca avortez, presupun ca iese singur.

Rep.:

Asta in varianta ca iese singur, dar in general medicul il scoate afara, cu o anumita tehnica. stiti in ce consta tehnica asta, sau v-ati gandit ?

Doamna A:

Nu, nu stiu…

Rep.:

Ce le-ati spune femeilor care ar fi si ele in aceeasi situatie prin care treceti d-vs. si ar dori sa faca un avort ?

Doamna A:

…Dificila intrebare…stiu ca nu-i bine, intr-adevar nu-i bine, dar daca au posibilitatea sa-l creasca…sa nu faca avort, eu una nu pot sa-l intretin…

Rep.:

Cand sunteti programata pentru avort ?

Doamna A:

Deocamdata mai stau pana luni…(o dată anume)

…………………………………………………………….

Cum am mai spus – NU pot sa-l am…

Cum am mai spus – NU pot sa-l am…

Cum am mai spus – NU pot sa-l am…

……………………………………………………………..

Rep.:

Care a fost motivul pentru care ai facut avort atunci ?

Dana:

Aveam un prieten cu care nu locuiam impreuna, locuiam cu parintii – parintii mei nu-l acceptau, prietenul meu nu vroia copilul sub nici o forma. Eu nu am acceptat gandul ca sunt insarcinata, si in momentul in care am mers la consult am ramas si pentru intreruperea sarcinii.

Rep.:

Pur si simplu te-ai dus la spital pentru consult si imediat ti s-a propus sa faci avort si imediat ti s-a si facut avort ?

Dana:

Prietenul meu vorbise cu medicul si am mers pentru confirmarea sarcinii.

Mi s-a spus ca intr-adevar este sarcina.

Zice: “Doar n-ai de gand sa-l faci!”.

Zic: “Nu stiu, as putea sa vin maine sa…?”.

Zice: “Nu, nu, acum ca acum s-asa n-am de lucru si te rezolv. intr-un sfert de ora e totul rezolvat!”

Am ramas…si fiind inca pe masa, l-am intrebat pe medic: “Este adevarat ca nu mai pot avea copii?” – “Nuuu, poti sa ai cati copii vrei tu, nici o problema! asta s-asa era baiat!”

Atunci a fost primul bolovan in capul meu.

Deci acest copil nu a fost doar o gramada de carne, ci a fost un omulet.

S-a cunoscut ce este.

Rep.:

Fundatia “Estera” se ocupa cu protejarea vietii copiilor nenascuti.

Stam de vorba cu d-na Maria Alecsei, consilier in cadrul Fundatiei “Estera”.

Doamna Maria Alecsei:

As putea sa prezint una din clientele noastre, care a depus o marturie sincera. Hotarata sa nu pastreze viata unui copil, desi recent casatorita, nu si-a dorit aceasta. A ajuns pana acolo ca s-a hotarat sa faca aceasta fara stirea sotului. si, internata intr-un spital, dar contactandu-ne totusi cu catva timp inainte si luand cateva informatii, constiinta o macina, si incerca sa-i trezeasca un sentiment adevarat, care ar trebui sa existe in orice tanara care trebuie sa aduca pe lume un copil, o viata. Şi inainte de a i se face internarea, si-a scos din poseta pur si simplu toate hartiile ce le avea acolo, si printre ele a fost si pliantul cu primele 9 luni de viata, primit de la Fundatia “Estera”.

Atunci Duhul lui Dumnezeu a inceput s-o cerceteze si ramanand in sala de asteptare inca un timp, a recitit de cateva ori acest pliant. si in momentul cand medicul i-a facut programarea si internarea, ea si-a schimbat gandul.

A spus: “Ma simt doar rau, si as dori niste analize”. Ajungand in salon, a luat din nou pliantul si l-a citit, si n-a mai dorit nici analize, a dorit externarea, si a luat din nou legatura cu Fundatia “Estera”.

Atunci am ramas profund impresionati cum Dumnezeu ocroteste viata, si impreuna cu El, ne-a asezat si pe noi aici.

Am imbratisat-o pe aceasta femeie si i-am spus: “Suntem aici ca sa fim alaturi de tine, si Dumnezeu iubeste acest copil, si pentru Dumnezeu copilul acesta este o valoare”. Şi dupa ce a inteles si a acceptat, chiar in situatii critice si sub presiunea celor din jur – din pacate parintii si bunicii nu si-au dorit acest nepot, care peste cateva zile va iesi la lumina si va avea viata si va fi un copil minunat, prin care Dumnezeu sigur vrea sa aduca o mare binecuvantare in aceasta familie.

Dupa ce am inceput sa tinem legatura cu aceasta tanara familie, au inceput sa ceara informatii si am lucrat cu ei, si amandoi au inteles ca sunt cea mai fericita familie care exista in aceasta lume. si chiar in conditii precare din punct de vedere material, ei s-au hotarat sa pastreze aceasta viata si sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru ceea ce le-a dat.

Doamna I.S.:

Exista multi oameni, si as vrea sa auda, sa m-auda, care chiar daca nu se simt acum, va veni clipa in care se vor simti responsabili pentru zeci de mii de vieti.

si am prieteni medici ginecologi, la care tin foarte mult si ma gandesc cu groaza prin ce vor trece ei in clipa in care vor incepe sa realizeze ce au facut la viata lor. Chiar si medicul care mi-a facut mie avorturile, mi-e un om apropiat si mi-e drag, si de multe ori ma gandesc ca poate ar trebui sa ma duc si sa-i spun ceea ce stiu si ceea ce gandesc.

Rep.:

Din nou la Mitropolia Banatului, stam de vorba cu d-l Robert Lazu, redactor-sef al revistei Mitropoliei.

Robert Lazu, redactor-sef al revistei Mitropoliei:

Exista cateva elemente, deci, in pozitia ortodoxa, foarte clare.

Primul: fatul, practic viitoarea persoana umana, inca din momentul conceperii este o persoana care, asa cum spunea foarte frumos eseistul Horia Roman-Patapievici, este ireductibila, cu o libertate deplina si la care, practic, nimeni nu are voie sa atenteze fara a nega aceasta libertate pe care insusi Dumnezeu i-o incredinteaza din momentul conceperii.

Deci, practic, din chiar momentul unirii celulelor – ca sa vorbim in termeni biologici – masculina si feminina, avem de-a face cu o fiinta integrala, deci o fiinta umana deplina, si orice atentat la aceasta integritate, la aceasta fiinta, este considerat pruncucidere, in termenii mai duri, de natura juridica, cu care sunt tratate pana la urma delictele de drept comun.

Sigur, tinand cont de faptul ca avortul este legalizat in Romania, situatia e foarte dificila, si extrem de delicata, mai ales in ceea ce priveste responsabilitatea medicilor care sunt implicati in avort, a medicilor ginecologi.

Rep.:

Prin telefon domnul Beniamin Faragau, doctorand in teologie al Queens University din Belfast, Irlanda.

Drd. Beniamin Faragau:

Ce sa faca cei care sunt intr-o astfel de situatie ?

O data omorul infaptuit, nimeni nu mai poate da timpul inapoi.

Lucrul acesta este clar si n-are rost sa tragem plapuma peste el, n-are rost sa negam adevarul.

Eclesiastul ne sfatuieste sa ne aducem aminte de Facatorul nostru, pana nu se rupe funia de argint, pana nu se intoarce tarana in pamant cum a fost si pana nu se intoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat,

cand este PREA  TARZIU  sa mai indreptam lucrurile. Pavel spune in Evrei: “Omului ii este dat sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata”.

Atunci cand cineva isi aduce aminte de Facatorul lui, in timpul vietii lui, i se ofera in primul rand iertare. Iertare in sangele Domnului Isus Cristos. Ziua de ieri n-o mai putem schimba. Avortul facut ramane. Dar ne putem marturisi pacatul aducandu-l la crucea Domnului Isus. Iata ce spune Ioan, in prima sa epistola, capitolul 1, incepand cu versetul 5: “Vestea pe care am auzit-o de la El, si pe care v-o propovaduim, este ca Dumnezeu e lumina, si-n El nu este intunerec. Daca zicem ca avem partasie cu El, si umblam in intunerec”, cum foarte multe femei din Romania fac – daca 78 % din sarcini sunt avortate, inseamna ca sunt o multime de femei crestine din toate denominatiile, care pretind ca au partasie cu Dumnezeu – deci “daca zicem ca avem partasie cu El”, cu Dumnezeu, “si umblam in intunerec” adica ascunzandu-ne pacatul acesta, “mintim si nu traim adevarul. Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina”, adica daca ne marturisim pacatul, “avem partasie unii cu altii, si sangele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curateste de orice pacat” spune Ioan.“Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi. Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire. Daca zicem ca n-am pacatuit, il facem micinos, si Cuvantul Lui nu este in noi. Copilasilor, va scriu aceste lucruri ca sa nu pacatuiti” – continua el in versetul 1 din capitolul 2 – “Dar daca cineva a pacatuit” – si acesta este cazul tuturor femeilor din Romania si din lume care si-au avortat pruncii, “avem la Tatal un mijlocitor”, spune Ioan “pe Isus Cristos, Cel neprihanit. El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre; si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregei lumi”.

Ziua de astazi, deci, este a noastra. Ziua de ieri a trecut, nu putem face absolut nimic cu ea decat s-o aducem la poalele crucii Domnului Isus Cristos, ca sa primim iertare. Acelasi Ioan spune – orice nelegiuire, orice calcare de lege este pacat, si “Sa nu ucizi” – cand a fost calcata aceasta lege, este un pacat pentru care in Vechiul Testament s-a cerut viata pentru viata.

Cu toate acestea, Ioan spune desi “Orice nelegiuire este pacat”, “este un pacat care nu duce la moarte” pentruca exista iertare in sangele Domnului Isus Cristos. Daca ziua de ieri trebuie s-o punem la poalele crucii lui Cristos, ziua de maine, mai precis grija ei, care a impins de fapt pe majoritatea femeilor la avort, trebuie s-o punem in mainile lui Dumnezeu.  Domnul Isus spune in Matei capitolul 6, versetul 33: “Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” si toate aceste lucruri – mancarea si imbracamintea – pentru care ne ingrijoram, si suntem in stare sa ucidem pe pruncii din pantecele mamelor noastre  “vi se vor da pe deasupra”. Dumnezeu promite purtarea de grija pentru cei care se incred in El.

Ce anume inseamna sa cautam mai intai imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui? Majoritatea dintre noi spunem cu propriile noastre buze, in fiecare zi, atunci cand rostim rugaciunea “Tatal nostru”:  “Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; Vie imparatia Ta, Faca-se voia Ta, Precum in cer, Şi pe pamant”.

Daca am crede aceste cuvinte, n-am indrazni sa calcam legile lui Dumnezeu, sa ucidem, atunci cand El a zis: “Sa nu ucizi!”. Dar rugaciunea continua asa, vorbind inimii noastre ingrijorate:

“Painea noastra cea de toate zilele,

da-ne-o noua astazi,

si ne iarta noua greselile noastre,

precum si noi iertam gresitilor nostri;

si nu ne duce in ispita,

ci izbaveste-ne de cel rau.

Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!”

Sunt intre cititoarele mele, cele care s-au facut vinovate de pacatul uciderii pruncilor din pantecele lor. Sa nu uitati – EXISTa  IERTARE  LA  DOMNUL  ISUS  CRISTOS.

Adevarata pocainta inseamna marturisirea pacatului si neinfaptuirea pacatului din nou.

Sau sunt intre cititoare femei care nu stiu ce sa faca. Sunt framantate de acest gand, si poate intreaga societate le impinge in directia avortului, in directia OMUCIDERII.

Vreau sa va spun – Dumnezeu are in mainile Lui intreaga planeta, si viata voastra, a fiecareia. Deci EL va purta de grija copilului din pantecele voastre.

Lasati-l sa se nasca.

Aduceti-l pe lume spre Slava lui Dumnezeu, in ascultare de El.

si El va va da painea de fiecare zi, nu numai pentru voi, ci si pentru el.

Un pacat nu se rezolva cu un altul mai mare. Un pacat se rezolva cu marturisirea lui si cu punerea lui la poalele crucii lui Cristos.

Realizator si reporter: Ioan Ciobota

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button