Voi, ce nu aţi avut în lume bucurii şi mângâiere
Voi, ce nu aţi avut în lume bucurii şi mângâiere;
Voi, ce aţi plâns atâta vreme, în necaz şi în durere;
Voi, ce lumea vă urăşte şi vă vinde ca pe El,
Nu aveţi frică, nu aveţi teamă, nu vă ruşinaţi defel!
Voi ce aţi mers tot înainte şi aţi urcat cu greu Calvarul;
Voi, ce aţi suferit ca Domnul şi aţi băut întreg paharul;
Voi, ce nu aţi uitat pe Domnul niciodată şi nicicând,
Ci L-aţi lăudat în toate, I-aţi dat slavă, I-aţi dat cânt!
Voi, ce viaţa voastră întreagă aţi spălat-o în a Lui sânge,
Şi în inimi vă e aprinsă flacăra ce nu se stinge;
Voi, care aţi gemuit sub cruce şi mai gemeţi şi acum,
Bucuraţi-vă de acuma! Ziua sfântă e pe drum!
Iată, zorii se arată… marea zi se prevesteşte!…
Iarna este pe sfârşite şi măslinu’ înfrăgezeşte…
Voi, ce aţi biruit păcatul, prin jertfa de pe Calvar,
Bucuraţi-vă de acuma: nu aţi suferit în zadar!
Voi, ce aţi privegheat întruna şi aţi fost tot timpul gata,
Bucuraţi-vă de acuma! Iată, vine cu răsplata,
Ca să dea pentru amarul şi durerea ce-a trecut,
Viaţă lină, fericită, viaţă fără de sfârşit!