Vei veni, Isuse ştiu că vei veni

Vei veni, Isuse, ştiu că vei veni,
Şi pe nori cu slavă Tu vei răsări;
Marea va fi ziua când ai să cobori,
Sărbătoarea celor fără sărbători.

Plâng în strâmtorare, plâng copiii Tăi,
Alungaţi de lume şi de oameni răi;
Suspinând Te cheamă fiii asupriţi,
Tu, dreptatea celor neîndreptăţiţi.

Mare îi jalea celor care gem şi plâng,
Şi, în lacrimi amare, chinul lor şi îl frâng,
Aşteptându-Ţi ziua când iar ai să vii,
Bucuria celor fără bucurii.

Gem, pe drumuri grele, bieţii Tăi copii,
Şi cu dor Te cheamă, aşteptând să vii.
Să le stingi în suflet multele dureri,
Mângâierea celor fără mângâieri.