Tu totdeauna, Doamne, eşti cu mine

Tu totdeauna, Doamne, eşti cu mine
Şi nici o clipă singur nu mă laşi.
Puterea Ta e taina ce mă ţine
Din cei dintâi la cei din urmă paşi.

Tu nu laşi, nici nu mă uiţi vreodată.
Străbat cu Tine munţi înalţi şi lunci.
Eu nu am să văd nici moartea niciodată,
Ci eu voi fi ascuns în Tine atunci.

Cu Tine în rând străbat în zori cărarea,
Cu Tine în rând veghez în ceas târziu,
Când Tu mă mustri, simt în piept mustrarea
Şi când Te bucuri, totdeauna ştiu.

Nu sunt decât un abur ce se înalţă,
Un fir pe praf îndrăgostit de o stea.
Dar Tu mi-ai pus în suflet o speranţă
Ce nimeni altul nu îmi poate da.

Au fost odată şiruri de păcate,
Dar sângele salvării a spus: „NU”.
Oricâte au fost, eu le-am uitat pe toate,
Şi bine ştiu că le-ai uitat şi Tu.

Sunt fericit, chiar dacă vrei să sufăr,
Când valuri vin şi vânturi grele bat.
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
Pe care Tu îl păstrezi mereu curat.

Îţi mulţumesc că eşti cu mine în lume,
Îţi mulţumesc că mă iubeşti mereu,
Îţi mulţumesc că Tu mi-ai dat un nume,
Că sunt al Tău… şi Tu eşti Dumnezeu.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button