Tu stai mai sus de ceruri

Tu stai mai sus de ceruri, Preaînalte Dumnezeu, 178.
Doar Tu cunoşti misterul din universul Tău,
De ochii Tăi nu poate să stea nimic ascuns,
Eşti peste tot şi în toate, o cât eşti Tu de nepătruns.

R:Vino acum, arată-Ţi slava,
Fă să Te cunoască orice om,
Prezenţa Ta să aducă îndurare,
Să fie udat azi orice pom.

Tu stai mai sus de ceruri, Prea Înalte Dumnezeu,
Şi cauţi oameni care ascultă glasul Tău,
Cu dragostea de Tată, din moarte şi noroi,
Ne chemi mereu acasă, vrei să Te înduri de noi.

Când vom ajunge în ceruri, Preaânalte Dumnezeu,
Vom fi uimiţi de slava ce Tu o ai mereu,
Căci coruri fără număr Îţi cântă simfonii,
Din faţa Ta pornesc râuri de ape vii.

R:Glorie Ţie, O Doamne mare,
Numele Tău e minunat,
Plini de credinţă, Ţi aducem onoare,
Azi printre noi Te ai prezentat.