Te rog, Stăpânul meu preabun

Te rog, Stăpânul meu preabun:
Prin Duhul să mă înţelepţeşti
Să nu zidesc ce Tu dărâmi,
Să nu dărâm ce Tu zideşti.

În orice timp şi în orice loc
Lumina îmi fie căpătâi –
Să nu rămân când Tu te duci,
Să nu mă duc când Tu rămâi.

Prin lumea veacului de acum,
Cu adevărul să mă încingi:
Să nu resping ce Tu primeşti,
Să nu primesc ce Tu respingi.

Din partea harului ceresc
Să aleg şi eu cum Tu alegi:
Să nu culeg ce Tu arunci,
Să nu arunc ce Tu culegi.

Să îmi dai iubire în adevăr
Să Te cunosc mai mult cum eşti;
Să nu iubesc ce Tu urăşti,
Să nu urăsc ce Tu iubeşti.

Să îmi potriveşti viaţa mea
Cu voia Ta în totul, tot!
Că a greşi în lucrarea Ta,
Nicicând, nicicând să nu mai pot.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button