Se va spune odată

Se va spune odată: „A fost un pământ,
Cu pomi şi verdeaţă, cu păsări şi cânt,
Dra flăcări grozave şi foc de nespus
Au ars tot pământul şi tot l-au distrus.”

Da, se va spune că, jos în abis,
A fost o lume şi un vechi Paradis.

Se va spune odată: „A fost un pământ,
Un rai, o grădină a Domnului Sfânt,
Dar unul din îngeri şi omul căzut
Cu ura de moarte pământul au umplut.”

Se va spune odată: „A fost un pământ
Şi sus pe cruce, un nou legământ!”
Că grea suferinţă Isus a răbdat
Să scape pe omul căzut în păcat.

Se va spune odată: „A fost un pământ
Şi o Mireasă sfântă cu un tainic veşmânt,
Având o candelă şi vas şi ulei,
Dorind să întâlnească pe Mirele ei.”

Se va spune odată: „A fost un pământ
Şi oamenii sfinţi ce au ieşit din mormânt,
Şi sus către ceruri, cu toţi au zburat
Căci jos au rămas doar acei morţi în păcat.”