Privind prin credinţă în zare

Privind prin credinţă în zare,
Pe bolta de aur strălucind,
Un Soare măreţ ce răsare,
Pe treptele vremii venind.
 
Ni-e dor tuturora să apară aurora
Pe bolta cerească, iar noi,
Zbura-vom printre stele,
Mai falnici decât ele,
Departe de a lumii nevoi.
 
Credinţa ne duce în zare,
Pe treptele vieţii de vis.
Ajunge-vom în sfânta cetate,
Intra-vom pe porţi în paradis.
 
Pe drumul vieţii divine,
Pe aripi de har vom zbura,
Spre capătul zării senine,
De unde Isus va apărea.
 
Tu, suflet ce plângi în durere,
Departe de harul divin,
O, vino, primeşte credinţa
Ce aduce iertare din plin!
 
Aproape e ziua cea mare,
Şi atunci, împreună cu noi,
Zbura-vei, în marea splendoare,
Departe de a lumii nevoi!